Când te poate pune ANAF să plătești din averea proprie datoriile firmei. Regulile care se schimbă
O firmă cu datorii la stat nu înseamnă automat că administratorul sau asociatul trebuie să le achite din banii proprii. Există însă situații în care ANAF poate atrage răspunderea personală. Fiscul pregătește o procedură nouă, cu reguli mai stricte înaintea unei asemenea decizii.
Când poate răspunde administratorul pentru datoriile firmei
Mecanismul se numește răspundere solidară și permite ANAF, în anumite situații prevăzute expres de lege, să stabilească faptul că o altă persoană răspunde alături de debitor pentru obligațiile fiscale restante.
Cazurile sunt prevăzute în Codul de procedură fiscală și vizează inclusiv administratori, asociați, acționari sau alte persoane care au contribuit, cu rea-credință, la apariția sau agravarea problemelor fiscale ale societății.
De exemplu, poate fi atrasă răspunderea administratorilor, asociaților sau acționarilor care au provocat insolvabilitatea firmei prin înstrăinarea ori ascunderea cu rea-credință a activelor acesteia.
Legea îi vizează și pe administratorii care, cu rea-credință, nu au solicitat la timp deschiderea procedurii insolvenței, precum și persoanele care au determinat nedeclararea sau neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale.
O altă situație prevăzută de Cod este aceea în care o persoană determină, cu rea-credință, restituirea sau rambursarea de la buget a unor bani care nu erau cuveniți firmei.
Așadar, simplul fapt că o persoană este administrator sau asociat într-o societate cu datorii nu este suficient, în sine, pentru ca datoria firmei să fie transferată asupra acesteia.
ANAF schimbă procedura după mai bine de 10 ani
ANAF a publicat pe 3 septembrie un proiect de ordin pentru o nouă Procedură de atragere a răspunderii solidare.
Actuala procedură datează din 2014 și a fost elaborată în baza vechiului Cod de procedură fiscală, care între timp a fost înlocuit de Legea nr. 207/2015.
Potrivit ANAF, noua procedură urmărește să reducă situațiile în care cazuri similare pot fi tratate diferit și să împiedice atragerea răspunderii doar pe baza funcției sau legăturii unei persoane cu firma datornică.
Important este că proiectul nu introduce, prin el însuși, o regulă generală potrivit căreia administratorii vor plăti datoriile firmelor. Situațiile în care poate interveni răspunderea solidară sunt stabilite de Codul de procedură fiscală.
Se schimbă însă modul în care ANAF trebuie să analizeze cazul înainte de a emite decizia.
ANAF trebuie să analizeze fiecare caz separat
Conform noii proceduri propuse, organul fiscal trebuie să pornească de la situația concretă și să identifice persoana care ar putea îndeplini condițiile legale pentru atragerea răspunderii.
Inspectorii trebuie să verifice documentele și informațiile dispnibile și pot folosi datele pe care ANAF le deține deja în bazele proprii.
Persoana vizată trebuie apoi convocată și are dreptul să fie audiată.
Aceasta va putea consulta documentele din dosar și va putea depune obiecții, explicații, documente sau un punct de vedere scris.
ANAF va trebui să analizeze aceste argumente înainte de a decide dacă emite sau nu decizia de atragere a răspunderii solidare.
Practic, proiectul încearcă să împiedice situația în care răspunderea unei persoane este stabilită numai pentru că aceasta figurează ca administrator, asociat sau într-o altă relație cu debitorul.
Reaua-credință contează în cazul administratorilor
În mai multe dintre situațiile care îi vizează pe administratori sau asociați, Codul de procedură fiscală cere existența relei-credințe.
De exemplu, legea vorbește despre administratorii și asociații care au provocat insolvabilitatea prin ascunderea sau înstrăinarea activelor „cu rea-credință” ori despre administratorii care au determinat, tot cu rea-credință, nedeclararea sau neachitarea taxelor.
De aceea, analiza nu ar trebui să se limiteze la constatarea faptului că firma are datorii și că o anumită persoană a fost administrator.
ANAF precizează chiar în prezentarea proiectului că simpla existență a unei legături cu debitorul nu este suficientă pentru stabilirea răspunderii. Decizia trebuie să rezulte din analiza faptelor, documentelor și condițiilor prevăzute de lege.
Poți contesta decizia ANAF
Răspunderea solidară se stabilește individual, printr-o decizie emisă de organul fiscal pentru fiecare persoană în parte.
Decizia reprezintă un act administrativ fiscal și poate fi contestată potrivit regulilor din Codul de procedură fiscală.
Chiar și legislația actuală prevede că, înaintea emiterii deciziei, persoana trebuie audiată și are dreptul să își prezinte în scris punctul de vedere.
Noua procedură detaliază însă mai clar pașii pe care inspectorii trebuie să îi urmeze, inclusiv accesul persoanei la documentație și obligația ANAF de a analiza apărarea și probele prezentate înainte de luarea deciziei.
Noile reguli nu sunt încă în vigoare
Deocamdată este vorba despre un proiect de ordin, nu despre o procedură intrată în vigoare.
Documentul a fost publicat de ANAF în transparență decizională pe 3 septembrie 2026. Observațiile și propunerile privind proiectul pot fi transmise până la 14 septembrie.
Abia după finalizarea procedurii, adoptarea ordinului și publicarea formei definitive vor putea fi aplicate noile reguli.
Pentru administratorii și asociații firmelor cu datorii fiscale, miza este importantă: ANAF poate ajunge, în cazurile prevăzute de lege, la patrimoniul personal, dar proiectul obligă Fiscul să fundamenteze mai clar de ce o anumită persoană trebuie să răspundă pentru datoria altui contribuabil.
