"O creştere de 8% a salariului minim, fără acea corelare făcută în Codul Fiscal (creşterea deducerii personale a angajaţilor cu salariul minim, n.r.), ar avea un impact absolut nesemnificativ, un gest simbolic, care nu va produce un impact semnificativ asupra venitului net al unui salariat", a precizat Dumitru Costin.
Prim-ministrul Florin Cîţu a menţionat, la finalul săptămânii trecute, că ia în considerare majorarea salariului minim brut cu 8%, iar creşterea acestuia ar putea fi realizată de la 1 noiembrie sau de la 1 decembrie 2021.
Liderul BNS a apreciat că varianta Guvernului de creştere a salariului minim cu 8% nu reprezintă o abordare serioasă, deoarece nu are fundamentul unui mecanism de calcul.
"În opinia noastră propunerea de creştere cu 8% e o abordare neserioasă a subiectului de stabilire a salariului minim pe economie. De 5 luni Comisia Europeană cere României să pună la punct un mecanism transparent, predictibil, echilibrat, pentru stabilirea salariului minim. Când zic mecanism nu ne referim la o formulă de calcul. Formula de calcul este o parte a soluţiei. (...)
„Trăim într-o perioadă stranie în care din an în an venim cu alt format de mecanism de determinare salariului minim”
Această variantă de creştere de 8% este neserioasă pentru că nu are niciun fundament. Pe ce stă această creştere de 8%? Constatăm din nou că e din burtă.
Guvernul Orban a venit cu o formulă de calcul pe care a propus-o partenerilor sociali şi pe baza căreia s-a stabilit salariul minim pe economie pentru 2020. Guvernul Cîţu vine şi spune că formula lui Orban n-a fost bună şi vine cu altă formulă de calcul. Acum, acest 8% nu se înscrie nici măcar pe formula lor de calcul din decembrie anul trecut. Acelaşi Guvern vine acum cu o altă formulă de calcul.
Deci trăim într-o perioadă stranie în care din an în an venim cu alt format de mecanism de determinare salariului minim. (...) Ar trebui să existe o structură tripartită patronate-sindicate-Guvern bazată pe experţi care să facă evaluări, determinări, simulări, analize de impact şi să propună ulterior Guvernului şi partenerilor sociali naţionali, la nivel de decizie politică, la nivelul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social nişte valori, cu analiză de impact şi cu tot ce trebuie", a menţionat Dumitru Costin.
Potrivit sursei citate, măsura necesară creşterii veniturilor angajaţilor cu salariul minim este majorarea deducerii personale pentru aceştia.
"BNS a avansat, în urmă cu două săptămâni, primului ministru, dar şi ministrului Muncii, o formulă care se bazează chiar pe formula lor de calcul, care ia în calcul indicatori corecţi, transparenţi, de la Statistică şi de la Prognoză, care ţine cont şi de productivitatea muncii, şi de evoluţia acesteia, şi de inflaţie, şi de indicatori macroeconomici esenţiali pentru determinarea salariului minim. Noi am propus o creştere a salariului minim de la 2.300 la 2.500 de lei brut. Formula noastră de calcul este dublată de o propunere de decizie politică pe care le-am avansat-o.
Întrucât actualul mecanism fiscal existent în Codul Fiscal din România reorientează o bună parte din această creştere de venit salarial brut către bugetul de stat şi către bugetul asigurărilor sociale, deci impactul pe salariul net este destul de mic, ţinând cont şi de creşterea galopantă a preţurilor la bunuri şi servicii, proces care nu se opreşte mâine, ci va continua în lunile care urmează, noi am propus ca pe lângă această creştere de salariu minim de la 2.300 de lei brut la 2.500 de lei brut să se producă şi o modificare a Codului Fiscal, în urma căreia să crească deducerea personală de care poate să beneficieze un angajat, conform Codului Fiscal, astfel încât venitul salarial net al acestuia să fie mai mare şi să amortizeze într-o oarecare măsură creşterea de preţuri", a precizat Dumitru Costin.
Preşedintele organizaţiei sindicale susţine că majorarea salariului minim, în lipsa creşterii deducerii personale, va servi doar alimentării bugetelor statului.
"Dacă mergem doar pe varianta de creştere a salariului minim brut, principalul câştigător al acestei decizii politice este bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, şi nu cetăţeanul, care are nevoie, înainte de toate, de venituri salariale nete un pic mai mari, pentru a atenua creşterile de preţuri la bunuri şi servicii", a afirmat Dumitru Costin.
Nu în ultimul rând, liderul BNS a apreciat că aplicarea creşterii salariului minim din noiembrie sau decembrie, în loc de ianuarie, are scopul creşterii încasărilor la buget.
"Devansarea momentului creşterii salariului minim nu este o măsură cu impact social, ci mai degrabă o măsură prin care vrea să facă mai multe venituri pe final de an, pentru că va avea şi cheltuieli suplimentare pentru măsurile de protecţie socială cu consumatorul vulnerabil", a încheiat Dumitru Costin.
