Conform documentelor Academiei Suedeze, care au fost declasificate şi la care a avut acces ziarul, cei cinci membri ai comitetului au fost împărţiţi în ce priveşte alegerea lui Neruda, care în acel an era nominalizat alături de personalităţi precum W. H. Auden, André Malraux şi Eugenio Montale, arată Agerpres.
Citește și: Fiul cântăreţei Sinead O’Connor, în vârstă de 17 ani, s-a sinucis. Era dat dispărut de câteva zile
Potrivit Svenska Dagbladet, comitetul s-a întrebat dacă autorul unor ode adresate liderului sovietic Iosif Stalin merită să primească un premiu, care - potrivit propriilor cuvinte ale lui Alfred Nobel - trebuie acordat unui autor care a produs "cea mai remarcabilă lucrare într-o tendinţă idealistică".
Membrul comitetului Anders Osterling, care, deşi a lăudat "forţa poetică naturală" şi "vitalitatea" operei lui Neruda, s-a întrebat dacă "tendinţele sale comuniste tot mai dominante" îl fac compatibil cu premiul Nobel.
Deja în 1963 Osterling se arătase rezervat privind nominalizarea lui Neruda ca urmare a imnurilor sale adresate lui Stalin. Totuşi, scriitorul suedez nu a dorit să respingă anticipat posibilitatea ca Pablo Neruda să primească premiul Nobel pentru Literatură.
Citește și: Urme de pantofi ale marocanului, găsite la locul unde ar fi ucis doi studenți. „E o coincidență”
La rândul său, preşedintele Comitetului, Karl Ragnar Gierow, ar fi preferat să i se acorde premiul poetului britanic W. H. Auden, în timp ce un alt membru al comitetului, Eyvind Johnson, îi era de asemenea defavorabil autorului chilian.
Cu toate acestea, scriitori precum Lars Gyllensten şi Artur Lundkvist s-au poziţionat în favoarea lui Neruda, care a fost până la urmă ales şi datorită susţinerii lui Knut Ahnlund, care nu făcea parte din Academie dar a fost consultat de comitet în calitatea sa de expert în literatura în limba spaniolă.A
