Angela Gheorghiu, după ce l-a contestat pe Enescu: Nu datorez nimic României, nu am fost susținută

DE Alex Darvari | Actualizat: 01.08.2022 - 10:48
Angela Gheorghiu / FB

Deși nu am dorit să revin asupra acestui subiect, sunt nevoită să scriu un mesaj clar, după ce în mass-media din România au apărut reacții foarte virulente - majoritatea exprimate în necunoștință de cauză, își începe soprana Angela Gheorghiu postarea pe FB.

SHARE

Gheorghiu explică de ce a contestat performața lui Cristian Măcelaru care a dirijat o orchestră la Turnul Eiffel.

Citește și: Atac între „valori naționale”, după ce Rapsodia Română s-a auzit la Turnul Eiffel. „Laș, trădător”

„Reacția mea vis-à-vis de dirijorul Cristian Macelaru vine după ce am fost dusă cu vorba sau, mai pe românește, mințită de acesta - al doilea român care s-a comportat în acest mod inexplicabil și incalificabil în ultimele 12 luni.
Am fost invitată încă de anul trecut, în octombrie 2021, de catre Didier de Cottignies (prietenul meu de o viață, pe care l-am cunoscut de pe vremea când am semnat contractul cu Decca, la începutul carierei mele), să particip la concertul anual de 14 iulie de la Paris, de Ziua Națională a Franței. Didier este cel care l-a numit în funcția de Director Artistic al Orchestrei Naționale a Franței pe Cristian Măcelaru, iar invitarea mea la concert a survenit după ce Didier a vorbit cu Cristian Măcelaru.
Contractele mele se fac din timp, prin agenția de management, eu nu mă ocup de detaliile contractuale direct cu promoterul și nici nu aș putea pentru că nu am timp și am o echipă care știe exact ce are de făcut. Totuși, Cristian Măcelaru fiind român, am zis că pot discuta direct cu el despre repertoriu, mi s-a părut un gest colegial normal vis-à-vis de un conațional de-al meu, pe care l-am cunoscut așteptând în fața cabinelor mele, la final de spectacol, în principal în America. Așa am avut câteva convorbiri telefonice și schimburi de mesaje, în perioada noiembrie 2021 - aprilie 2022… Apoi, cum spuneam, inexplicabil, Cristian Măcelaru a dispărut!

Citește și: VIDEO Cum ne afectează câștigurile și beneficiile noile taxe care intră de azi în vigoare

Ba mai mult decât atât, de la agenția mea am aflat, cu greu, printr-o secretară a Orchestrei, că nu voi mai lua parte la acest concert. Fără niciun motiv. De la o secretară...
În ultimul an, același lucru s-a întâmplat și la Opera Națională București, și nu numai mie, deși numai eu am avut curajul să spun, spre deosebire de alți colegi în situații similare, care fie s-au bâlbâit, fie au tăcut. Pe scurt, am fost invitată anul trecut, în iunie 2021 (și asta doar după un mesaj devenit viral pe facebook), să cânt într-un concert extraordinar, în preajma Anului Nou, la aniversarea centenarului ONB.
Toate detaliile contractuale au fost stabilite de către managementul meu și, pe 14 iulie 2021 a fost confirmat, de ambele părți, un concert de gală pentru 31 decembrie 2021. Managerii mei au așteptat contractul luni de zile, au întrebat, au scris… dar ONB a dispărut complet și nici măcar nu a mai răspuns (așa cum avea să o facă și Cristian Măcelaru peste câteva luni).
Protagonistul acestui episod a fost Daniel Jinga, numit, între timp, Director General la ONB, în urma unui concurs cu un singur candidat.


Lucrurile sunt foarte clare.


Cele de mai sus se încadrează într-un tipar de comportament pe care, de-a lungul vremii, prea mulți compatrioți l-au manifestat față de mine. Și de care aș fi putut, și pot să mă lipsesc.
Cât despre preferința mea pentru anumiți muzicieni români, muzicieni cu adevărate cariere, alții față de cei care sunt “promovați” excesiv în România - aceasta vine după ce timp de decenii am fost prezentă în toată lumea, în toate sălile mari de concerte și de operă, în toate capitalele culturale, și am cunoscut și m-am împrietenit cu colegii mei muzicieni, fie ei cântăreți sau mari dirijori… și unde am aflat - din perspective obiective și autorizate, ale unor veritabile legende ale muzicii și în conversații deschise și oneste, fără propagandă și fără interese meschine - cine a avut cu adevărat cariere importante și cine nu.
Desigur, fiecare este liber să asculte pe cine dorește, să-i placă de cine alege, dar e păcat că în România nu se vorbește mai mult și de alți muzicieni români, compozitori, cântăreți de operă, ale căror compoziții sau cariere sunt cu mult mai importante pentru istoria muzicii UNIVERSALE.
Radu Lupu, o legendă autentică a pianului, ar fi meritat zi de doliu național atunci când acesta a murit, recent… un muzician de geniu, ignorat aproape complet in țara lui de origine, România... Clara Haskil, Dinu Lipatti, Virginia Zeani, Maria Cebotari, Ileana Cotrubaș, Viorica Cortez, Ionel Perlea, Sergiu Celibidache, Gheorghe Zamfir, Paul Constantinescu, Pascal Bentoiu, Nicolae Bretan, Vladimir Cosma... lista nu e scurtă.
Nu datorez nimic României, nu am fost susținută de acest stat sau de instituțiile lui niciodată în cariera mea, dimpotrivă eu am susținut muzicieni și colegi români, invitându-i în concertele și spectacolele mele, pe onorarii importante, în toată cariera mea.
Dintre aceștia amintesc pe dirijorii Ion Marin, Tiberiu Soare, Ciprian Teodorașcu, pe tenorii Teodor Ilincai, Stefan Pop,Bogdan Mihai Ionut, Marius Brenciu, Marius Manea, Calin Bratescu, Vlad Miriţă, Marius Budoiu… pe soprana Iulia Isaev si pe baritonul George Petean, pe pianiștii Alexandru Petrovici, Alexandra Dariescu și Dan Grigore.
Ba chiar am invitat Filarmonica "George Enescu" din București la concertul meu din Oman, Muscat și la concertul meu de la Luxemburg (cu ocazia aderării României în Uniunea Europeană)… deși Filarmonica nu m-a invitat niciodată…Am invitat Corul Madrigal și pe Marin Constantin pentru înregistrarea discului cu muzica sacră (religioasă) Mysterium, la Londra, disc pe care am înregistrat inclusiv muzica ortodoxă românească orchestrată special pentru această înregistrare. La inițiativa mea, BBC a venit în România și a realizat un documentar cu această muzică, la mănăstirile din Moldova.
Nu am fost obligată să ii invit pe ei, puteam să invit pe cine doresc eu, așa cum pot să o fac și acum.
În România, în 32 de ani, am avut 4 sau 5 concerte cu onorarii și 8-10 concerte sau apariții în concerte de caritate, niciun spectacol de operă cu excepția examenului de licență a Universității de Muzică București, care a avut loc la Cluj în 1990… Nu am ajuns niciodată să semnez un contract cu ONB sau cu o altă instituție culturală din România.
Mi-am dedicat toată viața muzicii și în particular muzicii românești, pe care o cânt în toate concertele mele, naționalitatea mea e română, originea mea din Adjud o știe o lume întreagă și o menționez în toate prezentările și biografiile care mi se cer.
Nu datorez, în fapt, nimănui nicio explicație, ba dimpotrivă, mie mi se datorează explicații din partea multora, dar am considerat ca măcar o dată lucrurile trebuie spuse clar.
Vă doresc tuturor mai multă înțelegere și mai mult patriotism autentic, care să depășească stadiul de comentariu pe facebook. Sentințele naționaliste, extreme, anti feministe, comentariile făcute de dragul scandalului, fără un minim de informare și de respect, nu își au loc în anul 2022 și niciodată”, a scris soprana.

 

Soprana s-a îndoit de valoarea unor compozitori români.


„Cine a fost Ciprian Porumbescu? Un compozitor care a scris puţine lucruri… Aici este o problemă în România. O problemă cu George Enescu, cu Ciprian Porumbescu… Nimeni nu vrea să afle cine au fost oamenii aceştia. Ciprian Porumbescu a fost un compozitor ce se afla la începutul carierei, a compus o operetă românească. Muzica sa nu este de mare valoare, comparativ cu mulţi alţi compozitori români. (...) Istoria culturală este alcătuită în România din false legende. Din oameni despre care ni se spune că au făcut, că sunt mari, dar ei nu sunt aşa de mari. Eu în 30 de ani nu am descoperit nici o sală importanta în care George Enescu să fi cântat. Unde a cântat? Vă imaginaţi în perioada în care George Enescu a cântat la vioară ce artişti mari erau atunci pe planetă? Vă puteţi imagina? Nu poţi să spui că Maria Tănase a fost şi a cântat la New York. Artiştii de muzică populară nu cântă în săli mari.
Cântă doar la comunităţile de români. Şi cântă în restaurante. Sau în mici săli pe care reuşesc ei să le închirieze. Trebuie spuse lucrurilor pe nume. M-aţi înţeles ce vreau să spun? Legendele care s-au format în România sunt exagerate, s-au construit false legende comandate. Sunt nume şi istorii construite. Nu poţi să spui că Maria Tănase cânta la New York, dacă ea a cântat printre mese“, spunea Angela Gheorghiu în interviul acordat pentru contributors.ro.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te