5 mănăstiri din România cu legende puțin cunoscute. O femeie a cărat 30 de ani toată piatra pentru Sucevița
5 mănăstiri din România cu legende puțin cunoscute merită să le fie cunoscute secretele înălțării lor. Datând de secole, lăcașele de cult au o istorie pornită din intâmplări mai puțin obișnuite
În România există aproximativ 350-400 de mănăstiri recunoscute ca atare, fiecare purtându-și povestea veche de secole.
Firește că mult mai cunoscute sunt miturile țesute în jurul unor lăcașuri de cult precum Biserica de la Curtea de Argeș cu a ei legendă a Meșterului Manole sau cele ridicate de Ștefan cel Mare, la Putna și Voroneț, în urma sfaturilor primite, se spune, de la Daniil Sihastrul.
Dar există și altele cu istorii la fel de interesante în ceea ce privește ctitorirea lor.
În România există 350-400 de mănăstiri recunoscute oficial
Mai ales în vremuri grele, românii s-au întors mereu cu privirea, pasul și sufletul către Biserică și către locurile unde mai găseau o speranță și o alinare: bisericile și mănăstirile.
În unele au trăit sau încă viețuiesc călugări ori preoți cu har, altele adăpostesc moaște sau icoane despre care se spune că pot face minuni.
Citește și: Cum a recuperat România steagul de luptă al lui Ștefan cel Mare? Peste 400 de ani a stat pe Muntele Athos
La fel de interesante, în schimb, sunt și legendele iscate în jurul ridicării unor asemenea construcții păstrătoare ale credinței, mai puțin știute, însă, decât cele ale unora binecunoscute.
1) Mănăstirea Dintr-un Lemn
Situată la 35 de kilometri de Râmnicu- Vâlcea, bisericuţa mănăstirii a fost ridicată din lemnul rezultat dintr-un singur stejar secular, în primele decenii ale secolului al XVI-lea, în cinstea unei icoane a Maicii Domnului.
Se spune că un călugăr ar fi găsit acea icoană în scorbura stejarului, iar o voce i-ar fi spus: „Dorinţa mea e ca tu să zideşti aici, pentru mine, o mănăstire din acest copac”.
Alte povestiri menţionează un cioban, Radu, ca fiind eroul întâmplării.
Cert este că icoana se păstrează şi astăzi în biserica de piatră a mănăstirii, ce a fost ridicată ceva mai târziu, la 1634-1635, de Preda Brâncoveanu sau Matei Basarab.
2) Mănăstirea Suceviţa
Aflată în judeţul Suceava, la 18 kilometri de Rădăuţi, mănăstirea, atestată de la 1586, a fost ridicată la iniţiativa mitropolitului Gheorghe Movilă, din familia domnitoare a Movileștilor.
Construită pe locul unei mai vechi biserici din lemn, lăcaşul a fost realizat, conform legendei, într-un mod neobişnuit.
Citește și: Care este monumentul istoric supranumit Capela Sixtină a Estului. 537 de ani de la ridicarea sa
Pentru a-şi ispăşi cine ştie ce păcate, o femeie a transportat, în carul ei tras de bivoli, timp de 30 de ani, toată piatra necesară înălţării mănăstirii.
3) Mănăstirea Snagov
Ridicată pe o insuliţă din partea nordică a lacului Snagov, mănăstirea este menţionată documentar pentru prima oară în anul 1408.
Biserica actuală a fost construită între anii 1517 şi 1521 de către Neagoe Basarab.
Mormântul lui Vlad Țepeș, plasat de legende la Mănăstirea Snagov
Legendele spun că aici s-ar găsi mormântul lui Vlad Țepeş care, de altfel, a întărit mănăstirea cu un zid de apărare, transformând-o şi în închisoare pentru trădători şi tâlhari.
În anii 1930, arheologul Dinu Rosetti a cercetat mănăstirea pentru a descoperi presupusul mormânt, dar nu a găsit decât oase de animale sacrificate şi cadavrul întreg al unui nobil, care nu putea fi însă al lui Țepeş, domnitorul fiind decapitat.
4) Mănăstirea Glavacioc
Aflată în judeţul Argeş, mănăstirea e atestată documentar din anul 1441, dar e considerată mai veche cu câteva decenii, din vremea lui Mircea cel Bătrân.
Legendele spun că pe locul ridicării acesteia un cioban a găsit într-o peşteră o icoană a Maicii Domnului, făcătoare de minuni.
Citește și: Cine a fost sfetnicul legendar al lui Ștefan cel Mare? Voievodul ridică Voronețul la sfatul său
Atunci, Mircea cel Bătrân a decis construirea lăcaşului sfânt în acea zonă. Aici se află mormântul fostului domn al Țării Românești, Vlad Călugărul (1482-1495), frate de tată cu Vlad Țepeș, potrivit arhiepiscopiaargesuluisimuscelului.ro.
Lângă mănăstire se află un izvor, ce formează un mic lac la poalele dealului pe care e aşezată construcţia, despre apa căruia se spune că vindecă numeroase boli.
5) Mănăstirea Slatina
E situată în judeţul Suceava, în apropiere de Fălticeni. Ridicată în anul 1558 sau 1561, este prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lăpuşneanu.
Legenda spune că în această zonă trăia un sihastru care l-ar fi sfătuit pe domn să ridice mănăstirea pe locul în care se înălţa un paltin, pentru binele lui şi al ţării.
