Război deschis pe legea RCA. Miza? Prețurile polițelor și costurile de reparație a autovehiculelor

DE Răzvan Scăeșteanu | Actualizat: 29.05.2020 - 19:30

România se află din 2018 sub sabia infringement-ului în domeniul RCA. Recent, Guvernul a inițiat un proiect de modificare a legii RCA, conform cerințelor europene. Dar miza foarte mare a declanțat un adevărat război între asigurători, service-uri, transportatori și consumatori.

SHARE

Comisia Europeană (CE) a trimis României în iulie 2018 o scrisoare de punere în întârziere cu privire la normele sale naționale referitoare la asigurarea obligatorie de Răspundere Civilă Auto (RCA).

Prin intermediul acesteia, CE a solicitat României să transmită o serie de observații privind normele naționale, ce impun o obligație de notificare prealabilă a oricărei intenții de modificare a primelor, precum și o serie de limitări a modalităților de calculare a primelor de către asigurători.

În opinia CE, aceste obligații din Legea nr.132/2017 contravin dispozițiilor articolelor 21 și 181 din Directiva Solvabilitate II, astfel cum au fost interpretate de jurisprudența Curții de Justiției a UE, referitoare la principiul libertății tarifare.

De asemenea, CE consideră că legislația națională menționată cuprinde dispoziții care îi obligă pe asigurători să emită, pentru anumite categorii de vehicule, o poliță valabilă doar pe teritoriul României și să stabilească cuantumul primei ținând seama de riscurile asociate. În opinia Comisiei, aceste dispoziții contravin articolului 14 din Directiva privind asigurarea auto, care impune ca polițele de asigurare de răspundere civilă auto să acopere întregul teritoriu al Uniunii pe baza unei prime de asigurare unice.

Cum guvernele PSD n-au avut timp pentru această speță în 2018 și 2019, proiectul de modificare și completare a legii RCA (Legea nr.132/2017) a fost inițiat de guvernul PNL în decembrie 2019. Senatorii n-au avut în continuare timp și chef, așa că proiectul a trecut de Senat prin adoptare tacită, pe 23 aprilie 2020, și a ajuns pe masa Camerei Deputaților, pe 27 aprilie 2020.

Aici au început să curgă zeci de amendamente și, miza fiind foarte mare (piața RCA din România depășește 8 milioane de polițe), în urma consultărilor în comisii și, în principal, a propunerilor firmelor de asigurare de a redefini noțiunea de despăgubire, de a calcula daunele după prețuri și tarife de referință și de a avea posibilitatea să achite dauna direct păgubitului, pe baza evaluărilor proprii și nu pe baza facturilor de reparație emise de un service, a început războiul între reprezentanții transportatorilor, ai consumatorilor, ai firmelor de asigurări și Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF).

Toți se acuză reciproc de abuzuri, rea-credință, fake news și interpretarea eronată a datelor. Dar conflictul trebuie pus și în contextul luptei pentru șefia ASF, după ce directorul ASF Leonardo Badea a plecat la Banca Națională și a lăsat postul liber.

Frontul asigurătorilor

Prin amendamentele formulate de Uniunea Națională a Asigurătorilor și Reasigurătorilor din România (UNSAR) și Biroul Asigurătorilor Auto din România (BAAR), asigurătorii solicită, în principal, abrogarea din legea RCA a prevederilor legate de suspendarea contractelor RCA, care ar fi inaplicabile și greu de monitorizat, să fie modificate prevederile legate de cine poate realiza reparațiile, inclusiv achitarea daunei direct păgubitului, pe baza evaluărilor proprii și nu pe baza facturilor de reparație emise de un service, eliminarea posibilității ca service-urile să acționeze ca mandatari ai păgubiților, prin introducerea unei definiții a conflictului de interese adaptată RCA și introducerea unor prețuri de referință pentru reparațiile mașinilor și pentru automobilele oferite, conform legii în vigoare, păgubiților pe durata acestora.

De exemplu, în momentul actual, legea RCA prevede la art. 6, alineatul 8, că poliția „RCA dă dreptul persoanei prejudiciate, în cazul producerii unui prejudiciu, să se poată adresa pentru efectuarea reparaţiei oricărei unităţi reparatoare auto, în condiţiile legii, fără nicio restricţie sau constrângere din partea asigurătorului RCA sau a unităţii reparatoare auto, care ar putea să-i influenţeze opţiunea.”

Iar la alineatul 9 scrie că ”În aplicarea prevederilor alin. (8) contractul RCA va cuprinde o clauză potrivit căreia, în cazul producerii unei daune, persoana prejudiciată să se poată adresa pentru efectuarea reparaţiei oricărui operator economic care desfăşoară activităţi de reparaţii ale autovehiculelor, în condiţiile legii, fără nicio restricţie sau constrângere care ar putea să-i influenţeze opţiunea."

UNSAR și BAAR propun ca în noua lege RCA alineatul 8 să sune așa: „Contractul RCA dă dreptul persoanei prejudiciate, în cazul producerii unui prejudiciu, să încaseze despăgubirea pe baza evaluării asigurătorului sau să se poată adresa pentru efectuarea reparaţiei oricărei unităţi reparatoare auto, cu respectarea art.14 alin.(3) si (31).”

Iar la alineatul 9 să scrie că ”În aplicarea prevederilor alin. (8) contractul RCA va cuprinde o clauză potrivit căreia, în cazul producerii unui prejudiciu, persoana prejudiciată să încaseze despăgubirea pe baza evaluării asigurătorului sau să se poată adresa pentru efectuarea reparaţiei sau să se poată adresa pentru efectuarea reparaţiei oricărei unitati reparatoare auto, cu respectarea art. 14 alin.(3) si (31).”

De asemenea, asigurătorii susțin în amendamente că „în acest moment, valoarea reparaţiei unui autovehicul se stabileşte în funcție de valoarea orei de manoperă afişată de unitatea reparatoare auto și de adaosul comercial practicat de aceasta privind piesele puse în lucrare.

Această situație a dus la anomalii pe piața RCA, întrucât actualele prevederi legislative, care dau dreptul unităților reparatoare să practice prețuri libere pe piață, fără nicio limitare, conduc la excese (exercitare de drepturi cu rea-credință) din partea acestora prin utilizarea de variații de preț de 300-400% pentru același serviciu, maximizându-și astfel profiturile pe seama asigurătorilor în raport cu care acționează în mod uzual ca mandatar sau cesionar al persoanei prejudiciate (mandant sau cedent, după caz).”

Și subliniază că ”în mod asimetric, aceeași legislație obligă societățile de asigurare să-și stabilească tarifele de prime - din care plătesc inclusiv costurile de reparație - în funcție de tarife de referință și cu limitarea cheltuielilor de administrare.

Costurile de reparații nejustificate folosite de mandatari au condus la creșteri semnificative ale despăgubirilor plătite de către societățile de asigurare, situație care afectează în cele din urmă într-un mod negativ datele pe care se bazează structura de calcul a tarifelor de primă și valoarea acestora, ceea, ce în final, poate avea efecte negative și asupra consumatorilor de polițe de asigurare.”

UNSAR și BAAR explică că redefinirea noțiunii de <<mandatarului>> alaturi de introducerea <<conflictului de interese>> urmărește să limitezele abuzurile unor operatori economici interesați (unități reparatoare) care exagerează dimensiunea daunelor în scopul maximizării profiturilor pe seama asigurătorilor, propunerea noastră având astfel efecte benefice și asupra consumatorului”.

Și evidențiază faptul că ”asigurătorul nu efectuează reparații, ci plătește despăgubiri egale cu prejudiciul suferit de persoana prejudiciată, dar, în multe cazuri persoanele care solicită despăgubiri (mai ales unități reparatoare în calitate de cesionari sau mandatari) nu fac, voit sau nu, această distincție între costul reparației și prejudiciu, expunând asigurătorul exercitării cu rea-credință a dreptului la despăgubire prin obligarea sa la acceptarea prețului reparației, convențional stabilit de unitatea reparatoare cu persoana prejudiciată ca fiind prejudiciul.”

Frontul transportatorilor și al consumatorilor

Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) afirmă că, prin amendamentele, asiguratorii țintesc reducerea costurilor de despăgubire, după propria lor evaluare, fără a ține cont de costurile reale de reparație.

„Se va modifica legea astfel încât păgubitul sa primească în mod direct o sumă de bani calculată de către asigurător, în caz de daună, fără ca păgubitul să cunoască valoarea reală a costului de reparaţie a autovehiculului său avariat (...) Dacă asigurătorul va calcula o pagubă de 1.000 de lei, iar la service vor fi cheltuieli cu reparaţiile de 4.000 de lei, păgubitul va primi suma stabilită de asigurator şi va fi nevoit să plătească reparaţia din banii proprii, deşi plăteşte asigurare.

Asigurătorii doresc să profite în mod legal de lipsa de informare a păgubiţilor RCA cu privire la soluţiile tehnice necesare reparării autovehiculului şi a valorilor reale de reparaţie, pe care consumatorii nu au de unde să le cunoască atunci când acceptă şi semnează oferta subevaluată de despăgubire din partea firmelor de asigurări.

Toţi proprietarii de autovehicule pot fi afectaţi de propunerea de modificare a legii RCA venită din partea UNSAR, împotriva consumatorului. Parlamentul României trebuie să aibă în vedere faptul că 8 milioane de proprietari de autovehicule vor fi afectaţi, precum şi o industrie care reprezintă 15% din PIB-ul României şi care asigură salariile a peste 500.000 de cetăţeni", explică Vasile Ştefănescu, preşedinte COTAR.

„În acest moment, pe rolul instanţelor de judecată din România sunt peste 100.000 de procese cu asiguratorii, aceştia pierzând în procent de peste 90%.

Dacă propunerile UNSAR de modificare legislativă ar fi adoptate, păgubiţii RCA ar primi doar 30 - 35% din valoarea reală a despăgubirii, iar firmele de asigurări ar face un profit suplimentar de peste 500 de milioane de euro pe an. Păgubiţii RCA nu ar avea nicio altă cale de atac, pentru că asiguratorii se vor spăla pe mâini şi vor invoca prevederile acestei noi legi RCA pe care Parlamentul României ar putea-o vota, în necunoştinţă de cauză", notează reprezentanţii COTAR.

Iar potrivit aceleiași surse, cei care lansează propunerile de modificare a legii "sunt aceiaşi care au fost amendaţi cu 53 de milioane de euro în decembrie 2018 de către Consiliul Concurenţei, pentru coordonarea comportamentelor pe piaţă în vederea majorării tarifelor RCA".

„Au înregistrat, în ultimii trei ani, 44.274 reclamaţii la adresa pieţei de asigurări către ASF (..) În tot acest timp, ASF a dat mai multe avertismente decât sancţiuni pieţei de asigurări, iar valoarea amenzilor aplicate de către ASF, în ultimii trei ani (2.307.500 lei), este mai mică decât valoarea sumelor recuperate de către cei 662 de consumatori, în ultimii 3 ani, prin intermediul SalFin (2.828.040 lei)", susține COTAR, adăugând că din datele sale centralizate, din anul 2016 până în anul 2020, un număr de 735 de consumatori - persoane fizice au apelat la procedura SalFin, reclamând abuzuri ale firmelor de asigurări. Inițial, aceştia au primit despăgubiri în valoare cumulată de 1.300.979 lei, iar după recalcularea realizată de către conciliatorii SalFin au câştigat 4.129.019 lei.

Pe de altă parte, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) solicită menţinerea legislaţiei actuale privind asigurarea de răspundere civilă auto (RCA), respectiv legea 132/2017 şi norma ASF 20/2017, în caz contrar tarifele asigurărilor RCA vor putea creşte de peste 5 ori, afectând grav rentabilitatea transportului rutier, aşa cum de altfel s-a întâmplat în anii precedenţi.

UNTRR se opune ferm modificării Legii 132/2017 şi Normei 20/2017 în sensul eliminării efectului tarifului de referinţă cât şi a limitei de 25% a cheltuielilor administrative şi de vânzare a poliţei de asigurare, incluse în tariful de primă.

Reamintim că înainte de plafonarea tarifelor RCA şi de intrarea în vigoare a actualei legislaţii, unii asigurători aveau cheltuieli administrative uriaşe, de până la 80%, în condiţiile în care acestea includeau cheltuielile aferente tuturor liniilor de business, această practică diminuând baza de impozitare şi motivând tarifele uriaşe.

Totodată, UNTRR atrage atenția că modificarea legislaţiei actuale RCA, prin eliminarea tarifului de referinţă şi a limitei de 25% a cheltuielilor administrative, ar putea facilita apariţia unor noi posibile practici de cartel pe piaţa RCA românească, în ciuda declaraţiilor ipocrite ale companiilor de asigurări în favoarea pieţei libere.

”Asigurătorii din România au ca scop modificarea legislației RCA fără justificare şi fără nicio transparenţă către cei care plătesc un produs obligatoriu prin lege si care sunt blocaţi în cadrul unui sistem birocrat. Reamintim ca în 2017, după aplicarea tarifului de referinţă, toate firmele de asigurări care distribuie RCA în România au realizat profituri, ceea ce confirma justeţea aplicării legii actuale”, menționează UNTRR.

Asociația de consumatori COMROM afirmă că ”în prezent, societățile de asigurări stabilesc valori de piață incorecte si despăgubiri insuficiente pentru achiziția de către persoanele păgubite a unor autovehicule similare celor avariate. Astfel, societățile de asigurări stabilesc valori de piață pe baza unor soft-uri produse de societăți care nu își asumă răspunderea pentru informațiile generate de respectivul program, iar valorile astfel rezultate sunt insuficiente pentru achiziția unui autovehicul similar celui avariat (sunt și cu 50% ,mai mici decât prețul real).”

Războiul deschis

Vineri, 29 mai, reprezentanții transportatorilor, ai asociațiilor de consumatori, ai firmelor de asigurări și conducerea ASF au fost chemați la Parlament de către președintele Comisiei economice, industrii și servicii din Senat, Daniel Zamfir, și de președintele Comisiei de industrii și servicii de la camera Deputaților, Iulian Iancu, pentru a discuta despre  nemulțumirile transportatorilor și consumatorilor față de refuzul societăților de asigurări de a plăti integral și la timp daunele RCA și față de neimplicarea ASF, prin lipsa sancționării asigurătorilor. 

Florin Pandele, vicepreședintele COTAR, a declarat că prim-vicepreședintele ASF, a spus că Autoritatea pentru Supraveghere Financiară nu prea are la îndemână pârghii pentru sancționarea societăților de asigurări, lucru care este neadevărat, pentru că există articolul 37 din Legea 132/2017 care spune clar că, dacă asigurătorul nu achită la timp și integral despăgubirile, este sancționat de ASF.

Domnul Zamfir i-a atras atenția că între 2018 și 2019 s-a triplat numărul de petiții, de la 10.000 la 30.000, deci nu a căutat alte pârghii, adică să schimbe o normă sau să vină cu o propunere în Parlament pentru modificări și completări legislative. Întrebați de ce nu achită la timp și integral despăgubirile, reprezentanții asigurătorilor au spus că sunt câteva service-uri, din cele 17.000 autorizate, care au tarife mari.

Lucru total neadevărat, pentru că în intervenția noastră, a COTAR, care are jumătate din service-uri, am arătat că, indiferent dacă lucrezi cu un preț mai mic sau mai mare asigurătorul nu achită sau achită doar 50%.

Am prezentat dovezi că pentru aceeași poliță RCA, același bonus-malus, se practică tarife de până la 400% diferență între societățile de asigurări. Reprezentanții firmelor de asigurări au spus că fiecare societate își face propriul preț de vânzare, în funcție de costurile interne. Și atunci de ce service-urile nu pot face acest lucru?".

Iar președintele COTAR, Vasile Ștefănescu, a afirmat că "astăzi am avut demonstrația la Parlament că, dacă se dorește rezolvarea problemelor din piața de asigurări, se poate. Atâta vreme cât noi plătim obligatoriu acest RCA prin lege și când mă oprește polițistul pe stradă și n-am polița RCA îmi dă amendă, îmi ia talonul și plăcuțele de înmatriculare, înseamnă că avem o problemă.

Asigurătorii, indiferent de ce motive și ce pretexte invocă ei, se vede foarte clar că ei nu pot plăti și tergiversează. Este de fapt un Caritas pe care îl practică unele firme de asigurări din România. Dacă 70% din poliță pleacă, este greu ca din 30% să mai poată face plăți.

În urma controalelor efectuate de ASF, s-a demonstrat că unele firme de asigurări împrumută și bani, cu toate că nu au în obiectul de activitate. Ca să vii să invoci fel și fel de tertipuri este rușinos, până la urmă. Atâta timp cât în instanță ai peste 100.000 de dosare și 90% din procesele intentate împotriva asigurătorilor sunt câștigate, înseamnă că este o problemă la asigurător. Noi am cerut să nu modifice Legea 137, care este o lege foarte bună, dar nu este aplicată".

De cealaltă parte, președintele BAAR, Mădălin Roșu, a apreciat că în Parlament au apărut asociații de service-uri care ar fi deghizate în consumatori, în timp ce alte asociații fără specializare financiară sau în domeniul asigurărilor comunică cifre fără fundament care ar putea fi catalogate drept fake news.

„În spatele unor hârtii, pe care noi le numim polițe de asigurare, se află o responsabilitate fantastică și trebuie să ne ducem obligația până la capăt când un client are o nevoie. Dar iată că, de multe ori, anumite organizații încearcă să blocheze acest lucru, iar cineva și-a făcut din asta un deziderat în ultimii ani și este, cel puțin în ultima perioadă, un sport național de a avea ceva cu industria”, a afirmat Mădălin Roșu.

Iar printr-un comunicat, BAAR a transmis că ”referitor la ultimile cifre publicate de anumite asociații, care nu sunt specializate în domeniul asigurărilor sau în domeniul financiar, acestea lasă cel puțin un mare semn de întrebare, dacă nu pot fi considerate chiar fake news.

În condițiile în care cineva face afirmații despre un număr impresionant de dosare în instanță fără a indica și sursa datelor și fără a face o detaliere a lor reprezintă doar o încercare gratuită de manipulare a opiniei publice, de asemenea informarea reprezentanților statului asupra unor comparații de oferte pe perioade diferite de asigurare fără a compara respectivele oferte pe o perioadă anuală reprezintă din nou o acțiune ce lasă mari semne de întrebare asupra corectitudinii informațiilor prezentate.

De asemenea, contradicția în afirmații precum că legea actuală este una bună și că nu trebuie modificată, dar în același timp menționarea faptului că ea produce enorme probleme în piață arată un vădit interes care cu siguranță nu poate fi pro-consumator”.

La sfârșitul lunii aprilie, ASF a respins punctual mai multe acuzații care i-au fost aduse de COTAR, afirmând că ”poziția Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România este construită pe date disparate, interpretate în mod eronat, ceea ce denotă absența unor cunoștințe elementare în ceea ce privește principiile în baza cărora funcționează piața asigurărilor (…)

ASF nu înțelege astfel cum, din această poziție, C.O.T.A.R. poate emite sentințe privind piața asigurărilor, prin izolarea unor date și interpretarea acestora într-o cheie care, dacă nu arată necunoaștere, este atunci de rea-credință.”

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -