Xenofobie și șovinism sunt cele două crezuri AUR ce și-au regăsit materializarea concretă în pumnii luați de un livrator din Balgladesh din partea unui bărbat de 20 de ani - român „verde” de bună seamă - care, lovindu-l pe străinul care era în plin program de muncă, a lovit, de fapt, și în milioanele de români care, la fel ca bengalezul la noi, își caută un trai mai bun în țările dezvoltate ale Occidentului.
Deși cei doi termeni sunt destul de cunoscuți, poate ar fi bine să ne reamintim ce înseamnă ei și de unde provin.
Xenofobie și șovinism, două crezuri AUR ce duc la cazul livratorului străin bătut. Ce înseamnă ele?
Povestea e deja știută. Deputatul AUR a îndemnat oamenii să nu mai primescă curieriii străini - majoritar din țări asiatice și africane - care livrează la domiciliu mâncare și alte produse comandate online.
„Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!!!”, a scris Dan Tanasă pe pagina sa de Facebook.
Citește și: În Bangladesh, țara livratorului străin lovit de un român, 50% din locuitori trăiesc cu 1 $ pe lună
La scurtă vreme după „apelul” făcut de Tănasă, un livrator din Bangladesch a fost lovit de un tânăr român de 20 de ani, marți seară, care l-a nuit „invadator” și l-a îndemnat să se ducă în țara lui de origine.
După regretabilul incident, Dan Tănasă a reacționat ca orice om care n-a mncat nici usturoi, nici gura nu-i miroase. Într-o altă postare el a respins orice responsabilitate pentru reacția tânărului, pretinzând că nu a atacat pe nimeni pe criterii de origine.
„...Când spun că nu putem accepta importul de nesiguranță și de practici sălbatice, nu atac pe nimeni pe criterii de origine, ci spun un adevăr de bun-simț: legea trebuie respectată, iar cine nu o respectă trebuie să plătească”, a scris deputatul, deși mai nimeni nu știe la ce fel de practici sălbatice se referă și în ce fel s-a manifestat în toți acești ani „importul de nesiguranță”.
După ce a aruncat în lac „piatra” xenofobiei și șovinismului, deputatul AUR Dan Tănasă, nu se simte responsabil pentru atacul asupra livratorului din Bangladesh - Foto: Profimedia Images (cu rol ilustrativ)
Tănasă a continuat să emită generalități bazate pe adevăruri doar de el știute, mai ales când e vorba de etățeni străini.
„Din păcate, realitatea este mai simplă și mult mai tristă: violența stradală din București și din alte orașe nu are nevoie de postările mele ca să existe”.
Citește și: „Vendetta” AUR asupra muncitorilor străini din România: Refuzați comanda dacă nu e livrată de români
Am fi curioși să știm câtă violență stradală în București și orașele României la adresa livratorilor non-UE și a muncitorilor străini, în general, cunoaște Dan Tănasă, de a simțit nevoia imperioasă a unui apel cu „glas” aproape disperat ca cel făcut în postarea inițială.
De parcă România ar fi asediată de hoarde de vandali și alți barbari, orașele fiind pline de lupte de stradă ori violențe sângeroase la are ar fi supuși românii de către imigranți.
Muncitorii străini non-UE, afectați de xenofobie și șovinism
Colac peste pupăză, joi, la două zile după atacul asupra bengalezului, șeful de partid al lui Tănasă, George Simion, a băgat din nou „bățul prin gard”.
El a publicat un videoclip care circula deja pe rețelele sociale, ce aparent prezintă un grup de bărbați despre care se susține că ar fi muncitori asiatici, surprinși în timp ce ar fi capturat lebede peun lac din Ilfov.
În legăturăp cu clipul Simion și-a întrebat urmăritorii dacă „ar trebui expulzați acești indivizi?”, îndemnându-i să răspundă prin DA sau NU, fără a furniza probe clare privind identitatea persoanelor filmate sau confirmarea oficială a incidentului.
Straniu, totuși, cum, chiar de ar fi adevărat, Simion se face că nu-și amintește vremea în care românii erau etichetați drept „mâncători de lebede” de presa din Austria când conaționali de-ai noștri prindau și se înfruptau din zburătoarele locului.
Dar jocul politic fără de scrupule folosește armele pe care le consideră cel mai adecvate pentru a câștiga cât mai mulți votanți. Iar printre acestea, în „arsenalul” AUR se află și zenofobia și șovinismul.
Dar hai să vedem ma îndeaproape ce înseamnă, de fapt, fiecare dintre aceste concepte și de unde provin ele.
Citește și: Cum au declanșat Călin Georgescu și George Simion ura față de străini. O „lucrare” făcută în 5 ani
Xenofobia este definită ca fiind teama și disprețul față de străini sau față de orice este considerat străin ori convingerea că anumite persoane și culturi străine reprezintă o amenințare la adresa identității autentice a propriului stat-națiune și nu se pot integra pașnic în societatea locală.
Termenul „xenofobie” provine din cuvintele grecești antice xenos (care înseamnă „străin”) și phobos (care înseamnă „teamă”).
Practic, după cum explică britannica.com, xenofobia reprezintă o atitudine negativă și ostilă, o prejudecată sau un comportament de respingere și de excludere față de străini, care adesea defăimează o persoană sau un grup, pe baza percepției că aceștia sunt intruși în comunitatea, în societatea respectivă. Sună destul de cunoscut, nu?
Xenofobia poate fi identificată de-a lungul istoriei sub multe forme, inclusiv discriminarea și violența față de grupuri religioase și etnice, atacuri rasiste, formarea de grupuri de ură și genocid.
Una dintre cele mai durabile forme de xenofobie este antisemitismul, ostilitatea sau discriminarea față de evrei ca grup religios sau etnic.
Holocaustul reprezintă un punct final îngrozitor al xenofobiei, când cetățenii evrei – precum și romii și alte popoare cu identități minoritare – au fost supuși unei exterminări sistematice de către naziști.
Xenofobia continuă să existe în întreaga lume. Afluxul de migranți și refugiați din zone de conflict sau cu dificultăți economice a dus la o reacție xenofobă în rândul cetățenilor nativi din multe țări, poate cel mai notabil în Europa și Statele Unite.
Reacția a fost speculată și capitalizată politic de politicienii de extremă dreaptă, care plusează aceste atitudini, integrându-le discursurilor naționaliste, încărcate de nostalgia unei presupuse „vârste de aur” eroice și pure a poporului respectiv.
Exact ce fac de multă vreme partide ca AUR, atașat între timp la mai hipnotizantul „proiect Călin Georgescu”.
Muncitorii asiatici din România lucrează mai ales în curierat și în construcții - Foto: Profimedia Images (cu rol ilustrativ)
În privința șovinismului, confom DEX, el înseamnă o Ideologie și o politică de ațâțare a urii și dușmăniei între națiuni și popoare, de propagare a ideii superiorității unei națiuni asupra altora, de promovare a exclusivismului și intoleranței naționale; naționalism extremist.
În secolul 19, cuvântul „șovinism” avea un sens mai restrâns și era folosit în mod specific pentru a indica un „patriotism excesiv sau agresiv”.
Chiar și mai devreme, cuvântul era aplicat soldaților francezi veterani devotați care au servit sub împăratului Napoleon Bonaparte.
Citește și: Extremismul AUR face victime. Agresorul care a lovit un livrator asiatic, arestat 30 de zile
Originea cuvântului și a conceptului se află în limba franceză. „Chauvin” este forma franceză a cuvântului latin „Calvinus”, un nume de familie presupus a fi comun printre soldații Grande Armée (Marii Armate) a lui Napoleon.
Unul dintre acești soldați era Nicolas Chauvin și de la el provine cuvântul „șovinism”. Se acceptă în general că acest Chauvin nu a fost, de fapt, o persoană reală, ci a fost creat pentru a întruchipa valorile unui anumit grup de francezi din secolul al XIX-lea, după cum scrie ancient-origins.net.
Indiferent de vreme, livratorii străini din România își fac datoria cu conștiinciozitate - Foto: Pexels (cu rol ilustrativ)
În ciuda inexistenței sale, Chauvin a devenit personajul principal al unor povestiri și a apărut în popularul vodevil al fraților Cogniard din 1831, „La Cocarde Tricolore” („Cocarda tricoloră”)..
Conform poveștilor, Nicolas Chauvin era un locuitor din Rochefort, în sud-vestul Franței, și s-a născut acolo în jurul anului 1780.
Unele relatări afirmă că s-a născut pe 4 iulie 1776, ziua în care Statele Unite și-au declarat independența față de Marea Britanie.
La vârsta de 18 ani, Chauvin s-a înrolat în Armata Revoluționară Franceză, care fusese înființată în 1792 pentru a apăra Republica Franceză în formare de puterile europene ostile.
Când Napoleon a creat Marea Armată, Chauvin s-a înrolat și el și a participat la numeroasele campanii ale războaielor napoleoniene.
În timpul acestor campanii, Chauvin a fost rănit de 17 ori, ceea ce l-a lăsat desfigurat și mutilat. În semn de recunoaștere pentru contribuțiile sale în războaiele napoleoniene, Chauvin a primit o sabie de onoare și o pensie din partea lui Napoleon însuși.
Napoleon a fost în cele din urmă învins în 1815, iar monarhia a fost restaurată. În timpul Restaurării Bourbonilor, care a durat până la Revoluția din iulie 1830, Napoleon nu mai era o figură populară în ochii publicului francez.
Cu toate acestea, existau veterani ai armatei sale care încă îl venerau ca pe un erou și îi glorificau realizările militare. Personajul fictiv Chauvin era unul dintre acești oameni sau a fost modelat după imaginea lor, iar numele său a fost aplicat acestora.
Citește și: Dan Tanasă, care vrea străinii afară din țară, a muncit 2 ani în Spania și la Parlamentul European
Numele lui Chauvin a fost folosit pentru a ridiculiza acești veterani ale căror opinii erau contrare celor ale majorității francezilor din acea vreme.
Acești oameni erau, de asemenea, batjocoriți ca fiind simpliști, ceea ce explica devotamentul lor orb față de un lider care căzuse în dizgrație.
În orice caz, Chauvin și oamenii pe care îi reprezenta au devenit un stereotip comic exploatat de dramaturgii francezi din secolul al XIX-lea.
Citește și: George Simion, supărat după ce Newsweek a dezvăluit că se coordonează cu Rusia: „Idioților!”
Abia în 1870, cuvântul francez „chauvinisme” a traversat Canalul Mânecii și a intrat în limba engleză sub forma „chauvinism” care în limba română a devenit șovinism.
Cuvântul a căpătat, de asemenea, un sens mai larg și a fost folosit pentru a descrie „sprijinul excesiv sau prejudiciat pentru propria cauză, grup sau sex”.
Totuși, aproximativ un secol mai târziu, sensul cuvântului „chauvinism” a fost modificat din nou. El a început să desemneze opinia unor bărbați potrivit căreia sexul feminin era inferior celui masculin, mai notează sursa citată.
Deși „șovinismul” poate fi aplicat unei game largi de convingeri prejudicioase, astăzi este mai frecvent utilizat ca sinonim pentru „misoginism”. Dar în România ecourile mai vechiului său înțeles sunt încă prezente.
