Iniţial, instanţa de fond - Tribunalul Bucureşti - îl condamnase, în februarie 2020, pe Valeriu Zgonea la ani de închisoare cu executare, însă Curtea de Apel Bucureşti i-a admis vineri apelul şi a dispus achitarea lui, decizia fiind definitivă.
Motivul invocat de Curtea de Apel este că fapta nu există, potrivit art.16 alin.1 lit.a din Codul de procedură penală.
În consecinţă, instanţa de apel a anulat şi dispoziţiile primei instanţei privind confiscarea sumei 62.143 lei.
Citește și:Iohannis și Stoltenberg, la baza Kogălniceanu: Există riscul unei invazii la scară mare
"În temeiul art.421 pct.2 lit.a din C.proc.pen., admite apelul formulat de inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan, împotriva sentinţei penale nr. 126/03.02.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I Penală, în dosarul nr. 48938/3/2017, pe care o va desfiinţa în integralitate şi, rejudecând: În baza art.396 alin.5 Cpp rap. la art.16 alin.1 lit.a C.proc.pen. achită pe inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen. În baza art. 404 alin. 4 lit. c) Cod de procedură penală ridică măsurile asigurătorii instituite prin Ordonanţa din data de 28.12.2017 de DNA - Serviciul Teritorial Ploieşti, în dosarul nr.161/P/2015, asupra contului bancar deschis la Banc Post - Sucursala Dolj, aparţinând inculpatului Zgonea Valeriu Ştefan, până la concurenţa sumei de 62.143 lei. Înlătură dispoziţia de confiscare a sumei de 62.143 lei de la inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan. Înlătură dispoziţia de obligare a inculpatului Zgonea Valeriu Ştefan la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 4.000 lei, acestea urmând a rămâne în sarcina statului. Definitivă", se arată în hotărârea instanţei, potrivit Agerpres.
Citește și:Klaus Iohannis: România e foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate
De menţionat că, imediat după ce a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti, Zgonea a sesizat Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate legat de o prevedere din Codul de procedură penală, care se referă la folosirea interceptărilor în procesele penale.
Prin admiterea acelei excepţii, CCR a interzis folosirea în dosarele de corupţie a interceptărilor obţinute de SRI în baza unor mandate de siguranţă naţională.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada iulie 2012 - aprilie 2013, când îndeplinea funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi era vicepreşedinte al PSD, Zgonea a acceptat promisiunea făcută de Dumitru Dobrică, consilier judeţean în Buzău, privind primirea de foloase necuvenite în schimbul numirii fiicei acestuia (Ionela Viorela Dobrică) în funcţia de preşedinte al Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţională (CNMSI) din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
În schimbul numirii Ionelei Dobrică la şefia CNMSI, arată procurorii, Zgonea ar fi primit de la Dumitru Dobrică foloase necuvenite în sumă totală de 62.143 lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de turism şi cheltuieli legate de construirea unei case de vacanţă în judeţul Covasna.
Astfel, Dobrică ar fi plătit în 2013 o excursie la Viena şi bilete la concerte pentru Zgonea.
"Numitul Dobrică Dumitru a organizat, pe cheltuiala SC (...) SA Pătârlagele, pentru inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan şi concubina sa, o excursie de 4 zile la Viena, în intervalul 16.05.2013 - 19.05.2013, suportând inclusiv contravaloarea unor bilete la concerte susţinute de (...) şi (...), excursie contractată prin intermediul SC (...) SRL Buzău. (...) În vederea disimulării plăţii sejurului pentru inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan, numitul Dobrică Dumitru i-a cerut (...) să întocmească separat o factură pe numele acestuia, pe care de altfel numitul Dobrică Dumitru a achitat-o personal în numerar, iar concubina sa a fost înscrisă pe o altă factură emisă pentru SC (...) SA cu explicaţia 'prestări servicii'", se arată în rechizitoriu.
