Un plămân de porc transplantat la un pacient aflat în moarte cerebrală. Cum a mers?

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 26.08.2025 - 16:46
Un plămân de porc transplantat la un pacient aflat în moarte cerebrală. Cum a mers? - Foto: Arhiva
Un plămân de porc transplantat la un pacient aflat în moarte cerebrală. Cum a mers? - Foto: Arhiva

Un plămân de porc transplantat la un pacient aflat în moarte cerebrală. Cum a mers? De ce s-a făcut acest lucru și ce spun medicii despre cum a decurs operația?

SHARE

Un plămân de porc transplantat la un pacient aflat în moarte cerebrală. Cum a mers? De ce s-a făcut acest lucru și ce spun medicii despre cum a decurs operația?

Un plămân de porc transplantat la un pacient aflat în moarte cerebrală. Cum a mers?

O premieră medicală a avut loc în China. Medicii au realizat primul transplant de plămân de la porc la om. Beneficiarul este un pacient de 39 de ani aflat în moarte cerebrală, potrivit Mediafax.

Cercetătorii chinezi au reuşit să transplanteze un plămân de porc modificat genetic la un pacient uman aflat în moarte cerebrală, marcând prima încercare din lume de xenotransplant pulmonar, scrie Mediafax, care citează Live Science. 

Intervenţia a avut loc la Spitalul Universitar din Guangzhou şi a urmărit testarea modului în care sistemul imunitar uman reacţionează la un organ de porc, nu obţinerea unei soluţii clinice imediate.

Deşi experimente similare au mai avut loc în SUA şi China, acestea au vizat inimi, rinichi sau ficat de porc. 
Este pentru prima dată când se documentează un transplant de plămân de la o altă specie. Beneficiarul, un bărbat de 39 de ani aflat în moarte cerebrală, şi-a păstrat plămânul drept, iar în locul celui stâng i-a fost implantat cel de porc.

Medicii au monitorizat organul timp de nouă zile, după care experimentul a fost încheiat la cererea familiei.

Plămânul provenea de la un porc modificat genetic prin tehnologia CRISPR de compania Clonorgan Biotechnology. Trei gene porcine care declanşează reacţii imune au fost dezactivate, iar trei gene umane au fost adăugate pentru a face organul mai compatibil. 

Pacientului i-au fost administrate medicamente imunosupresoare, ceea ce a prevenit respingerea "hiperacută" imediată. Totuşi, după 24 de ore au apărut inflamaţii, iar până în ziua a treia anticorpii atacau deja organul. Cu toate acestea, plămânul a rămas funcţional timp de nouă zile.

Cercetătorii au subliniat că plămânii ridică obstacole unice faţă de alte organe, fiind permanent expuşi la aer şi având ţesut fragil, uşor afectat de atacurile imune. 

Deşi nu este încă o opţiune viabilă pentru pacienţii vii, studiul oferă informaţii esenţiale despre barierele imunologice şi genetice ale xenotransplantului pulmonar. Experţii consideră că acest pas deschide calea către progrese majore în combaterea deficitului de organe.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te