Înaltul prelat a fi dat, înainte de decembrie 1989, nouă note informative cât a colaborat cu Securitatea, inclusiv cu Direcția Informațiilor Externe (DIE). El a recunoscut că a fost colaborator al Securității. Parțial.
Conform motivării Curții de Apel București (CAB), care l-a declarat în 2011 colaborator al Securității, IPS Pimen a recunoscut în fața judecătorilor că o parte din notele consemnate de Securitate și invocate de Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) sunt adevărate.
Totuși, IPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, al cărui nume de botez este Vasile Zainea, a spus că în alte note, s-au tras concluzii neadevărate și incorecte.
„A afirmat că a purtat discuții verbale cu diferiți ofițeri de Securitate dar prin acestea nu s-a atentat la poziția socială a unui cetățean sau a statului român”, se arată în decizia instanței.
Nume conspirativ: Petru. A turnat un profesor!
În nota informativă furnizata sub numele conspirativ „Petru” din 18.01.1979, viitorul IPS Pimen a adus la cunoștinta organelor de securitate că o anumită persoană A.B. „nu iubește conducerea țării”.
Despre aceeași persoană, „reclamantul a furnizat informații referitoare la situația familială a acesteia, încălcându-i-se astfel acesteia dreptul la viata privată. Reclamantul a arătat că este adevarată consemnarea privind nota informativă din 14.09.1979 și a precizat că a evitat anumite discuții deoarece „era o ponegrire la adresa țării”, se mai arată în motivarea CAB.
Opinii referitoare la regimul comunist exprimate de diferite persoane au fost cuprinse și în alte note semnate de IPS Pimen și depuse la dosarul cauzei.
„Astfel în nota supliment datată 16.03.1977, reclamantul a furnizat informații în sensul ca prof. P. M era de opinie că profesorii «să aibă o orientare mai largă și să nu fie prea marxiști» și că vrea să-și facă prieteni persoane «care să împărtășească niște idei nu prea fidele față de politica statului nostru»”, a scris Pimen despre un cunoscut.
Judecătorii susțin în decizie că și celelalte note semnate de înaltul prelat și invocate de CNSAS, „cuprind aspecte de viață privată a unor persoane, opinii politice, aspecte privind părăsirea țării etc. Mai mult decât atât rapoartele și referatele depuse de pârât reliefează legătura strânsă și colaborarea reclamantului cu organele de Securitate, făcându-se propuneri chiar de recompensare a sa (raport fila 196) „în scopul rezolvării sarcinii încredințate”.
Un alt nume conspirativ: Sidorovici
Potrivit datelor din alt două dosare, s-a stabilit că Vasile Zainea, adică IPS Pimen, a furnizat informații și a fost utilizat ca informator de către Inspectoratul Județean (IJ) Suceava sub numele conspirativ „Sidorovici” în perioada 1975 – 1977.
Potrivit documentelor redactate de către ofițeri din cadrul I J Suceava, „în perioada cât a funcționat la Putna a fost folosit uneori de organele noastre în culegerea de informații despre unele elemente străine ce vizitau sau erau cazate în mănăstire. Datele obținute le furniza verbal. După venirea sa la Suceava a fost atras și mai mult la colaborare, iar informațiile ce le obținea le furnizează în scris, deși nu este înregistrat la noi ca sursă".
IPS Pimen a spus, în apărarea lui, că nu este suficientă simpla furnizare de informații pentru a fi declarat colaborator al Securității, ci trebuie dovedit că acele informații au adus îngrădiri unor drepturi și libertăți fundamentale ale unor anumite persoane.
„Numai autoritățile statului pot aduce atingeri drepturilor fundamentale și, în plus, nu s-a putut indica nicio persoană căreia i-au fost limitate sau înlăturate drepturile fundamentale la care a făcut trimitere instanța de fond ca efect al informațiilor consemnate de ofițerii de securitate. Pe de altă parte, în cazul cetățenilor străini sau al cetățenilor români care părăsiseră România și locuiau în străinătate, autoritățile române nici nu puteau aduce atingere drepturilor menționate”, a susținut Pimen prin avocat.
Pimen a contestat decizia CNSAS și procesul a început la Curtea de Apel București. După aproape 5 ani de judecată, în octombrie 2012, Pimen a pierdut definitiv procesul și a fost declarat colaborator al Securității.
IPS Pimen a fost preluat de Direcția de Informații Externe înainte de a pleca în Germania
Potrivit CNSAS, prelatul ar fi colaborat și cu Direcția de Informații Externe, fiind preluat în rețeaua de informatori înainte de a pleca la o specializare în Republica Federală Germania.
„După întoarcerea de la o specializare în R.F.G., la 30.06.1977, Zainea Vasile a fost înregistrat ca informator intern de către DIE „în scopul pregătirii lui cu sarcini în exterior", având numele conspirativ „Petru”. Anterior înregistrării ca informator intern, documentele confirmă „preluarea" titularului de către serviciile de informații externe, înainte de plecarea în R.F.G., la sfârșitul anului 1976. Dosarul personal de informator al D.I.E. a fost deschis la 20.11 .1976, sub numele conspirativ Petru", se mai arată în motivarea CAB, potrivit romania.europalibera.org.
În ianuarie 1979, se propunea de către adjunctul ministrului de interne abandonarea informatorului, deoarece acesta nu a reușit să îndeplinească sarcinile informative cu care fusese trimis la Ierusalim. Pimen se intorsese în țară mult mai devreme și a motivat că nu a reușit să se adapteze la condițiile climaterice din Israel.
