„Sunteți victima unei fraude”. Povestea prin care escrocii conving românii să ia credite de 100.000 de lei

Un telefon aparent banal se poate transforma într-o datorie de zeci de mii de lei. Escrocii se prezintă drept angajați ai băncilor, polițiști sau reprezentanți ai BNR și îi conving pe oameni să contracteze credite ori să le ofere acces la conturi. Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) spune că primește lunar zeci de solicitări de la persoane care reclamă astfel de fraude.

„Sunteți victima unei fraude”. Povestea prin care escrocii conving românii să ia credite de 100.000 de lei

Este una dintre poveștile folosite de infractori pentru a câștiga încrederea victimelor.

Potrivit CSALB, oamenii sunt sunați și informați că datele lor au fost folosite pentru obținerea unui credit. Discuția este apoi preluată de persoane care se prezintă drept polițiști sau reprezentanți ai Băncii Naționale a României.

Victima este făcută să creadă că trebuie să urmeze urgent anumite instrucțiuni pentru a-și proteja banii.

Într-un caz prezentat de CSALB, un consumator din Ilfov a fost convins să contracteze un credit de aproximativ 100.000 de lei. Bărbatului i s-a spus să retragă banii și să cumpere criptomonede de la un ATM, în tranșe de câte 10.000 de lei.

Banii au ajuns astfel la infractori.

Citește și: Escrocherie pe Instagram. Utilizatorii sunt șantajați cu închiderea conturilor. Cum funcționează frauda?

Credit făcut în numele victimei, după ce escrocii au preluat telefonul

O altă metodă este și mai simplă: victima este convinsă să instaleze o aplicație care permite accesul de la distanță la telefon.

CSALB prezintă cazul unei femei din București care a relatat că, după o discuție purtată pe WhatsApp, infractorii au preluat controlul telefonului. Ulterior, aceștia au deschis un cont bancar online și au contractat în numele femeii un credit de 29.000 de lei.

Din conturile la care au obținut acces au fost luați și alți 90.000 de lei.

În total, femeia s-a trezit în situația de a reclama un prejudiciu de aproximativ 119.000 de lei.

66.000 de lei și 110.000 de lei, credite reclamate ca fiind frauduloase

Cazurile ajunse la CSALB nu se opresc aici.

Un consumator din Vrancea reclamă un credit de 66.000 de lei pe care susține că nu l-a contractat în mod fraudulos. Potrivit relatării sale, anterior făcuse o identificare video pentru un broker de investiții și pentru o aplicație de investiții.

Într-un alt caz, din Caraș-Severin, este vorba despre un credit de 110.000 de lei. Consumatorul spune că a fost contactat de persoane care s-au prezentat drept reprezentanți ai BNR și ai organelor de cercetare penală și că a fost determinat să contracteze împrumutul.

Cazurile sunt în atenția autorităților.

Citește și: A acceptat o ofertă de muncă online și a pierdut 20.000 de dolari. Cum a fost păcălită femeia din SUA

Escrocii profită de frica oamenilor și de dorința de a câștiga bani rapid

Potrivit lui Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în Colegiul de Coordonare al CSALB, o mare parte dintre fraudele reclamate au la bază manipularea victimei.

Escrocii pot folosi pretexte diferite: o presupusă fraudă comisă cu datele victimei, o problemă la contul bancar sau promisiunea unor câștiguri rapide din investiții.

În unele situații, victimele sunt convinse să instaleze aplicații de control la distanță. Odată ce infractorii ajung la telefon, pot avea acces la aplicațiile bancare și la informațiile necesare pentru efectuarea unor operațiuni.

CSALB atrage atenția și asupra utilizării unor tehnologii de tip deepfake, prin care pot fi create imagini sau înregistrări audio-video false.

Ce trebuie să faci dacă ești sunat de „bancă” sau „Poliție”

Primul lucru este să nu te grăbești.

Dacă cineva te sună și îți spune că există o problemă cu un credit, un cont sau o tranzacție, închide apelul și contactează banca folosind numărul oficial. Nu continua conversația folosind numerele sau linkurile primite de la persoana care te-a sunat.

Băncile nu cer prin telefon parole, PIN-uri, coduri de autorizare sau codul CVV al cardului.

De asemenea, nu trebuie instalate aplicații la solicitarea unor persoane necunoscute și nu trebuie oferit acces de la distanță la telefon sau calculator.

CSALB recomandă și verificarea periodică a tranzacțiilor și activarea notificărilor pentru operațiunile bancare. Astfel, o tranzacție suspectă poate fi observată cât mai repede.

Cele peste 170 de cazuri ajunse în acest an la CSALB arată că frauda nu mai înseamnă doar un SMS cu un link suspect. În unele situații, infractorii construiesc o poveste întreagă, se prezintă drept autorități sau angajați ai băncii și îi conving pe oameni să facă singuri operațiunile care le produc pierderi.