România a adoptat prima oară schimbarea orei, în 1917. Când trecem la ora de iarnă în 2026?

Schimbarea orei - de la ora de vară la cea de iarnă și invers - a ajuns o obișnuință pentru români.

Există generații care nici nu știu cum arată un an calendaristic fără cele două schimbări ce se produs pe parcursul celor 365 de zile.

Dar istoria modificării orei este mult mai veche decât s-ar putea crede, prima astfel de schimbare înregistrându-se acum 109 ani, în 1917.

Deși s-a renunțat la ea imediat după Primul Război Mondial, schimbarea a revenit iar și iar, fiind valabilă și în ziua de azi.

Schimarea orei în România, produsă și în 1932 și 1979

A venit octombrie, așa că trebuie să ne pregătim de trecerea la ora de iarnă care este ora naturală, în ciuda senzației unora, și nu cea de vară.

Întâietatea ideii de schimbare a orei aparține omului de știință neozeelandez George Vernon Hudson și constructorului britanic William Willett.

Citește și: Ceasurile se dau înapoi cu o oră în această noapte. Cum ne afectează organismul schimbarea orei

În 1895, Hudson a prezentat o lucrare Societății Filozofice din Wellington, propunând o schimbare de 2 ore înainte în octombrie și o schimbare de 2 ore înapoi în martie. Ideea a stârnit interes, dar nu a fost niciodată dusă până la capăt.

În 1905, independent de Hudson, constructorul britanic William Willett a sugerat setarea ceasurilor cu 20 de minute înainte, în fiecare dintre cele patru duminici din aprilie și darea lor înapoi, cu aceeași valoare, în fiecare dintre cele patru duminici din septembrie, un total de opt schimbări de oră pe an.

Planul de economisire a luminii de zi al lui Willett a atras atenția lui Robert Pearce, membru al Parlamentului britanic, care a prezentat un proiect de lege Camerei Comunelor în februarie 1908, potrivit timeanddate.com.

Primul proiect de lege privind economisirea luminii de zi a fost redactat în 1909, prezentat de mai multe ori Parlamentului și examinat de un comitet restrâns.

Cu toate acestea, mulți, în special fermierii, s-au opus ideii, astfel că proiectul nu a mai fost transformat în lege.

Willett a murit în 1915, cu un an înainte ca Regatul Unit să înceapă să folosească ora de vară în mai 1916. 

Dar înaintea britanicilor, primele state care a adoptat măsura schimbării periodice a orei au fost Germania și Austria.

Ceasurile din Imperiul German și cel Austro-Ungar au fost devansate cu o oră, la 30 aprilie 1916, cele două imperii adoptând ora de vară.

Motivul a fost acela de a reduce la minimum utilizarea iluminatului artificial pentru a economisi combustibil pentru efortul de război.

În câteva săptămâni, Regatul Unit, Franța și multe alte țări au urmat această idee.

Citește și: De ce a pierdut România 13 zile din calendar, la 1 aprilie 1919? Cel mai scurt an din istoria țării

În anul următor, în dificila, dar eroica vară a anului 1917, România, restrânsă practic doar la teritoriului Moldovei, restul țării fiind ocupat de armata germană și aliații ei, a adoptat și ea ora de vară.

Despre acst eveniment scria însăși Regina Maria, care explica și motivul acestei decizii, conform celor notate de suverană, în jurnalul său, la 5/18 iulie 1917.

„De azi se schimbă ora – se dă înainte, ora şapte e deja ora opt şi aşa mai departe.

A trebuit să o facem pentru că ruşii aşa procedează, ca să evităm confuziile – motivul e economia la electricitate. La început va pricinui totuşi încurcături, fără îndoială”, scria regina.

După încheierea războiului, în noiembrie 1918, România a renunțat la folosirea orei de vară, aceasta fiind reintrodusă în 1932, din aceleași rațiuni economice.

Această nouă schimbare sezonieră a orei a fost în vigoare până în 1943, când s-a renunțat la ea.

În 2026, se trece la ora de iarnă pe 25 octombrie

Avea să fie readusă pe tapet de Nicolae Ceaușescu, abia în 1979, pe fondul căutării de soluții pentru economisirea electricității și a resurselor necesare producerii acesteia, în cadrul planului mai amplu de plătire a întregii datorii externe, lucru ce a aruncat țara în beznă, frig și lipsa acută a produselor vitale.

După prăbușirea comunismului, la finalul anului 1989, schimbarea orei a fost printre puținele lucruri care s-au păstrat din vechiul regim.

S-a schimbat, în schimb, perioadele de aplicare ale ei, în acord cu normele legislative actuale ale Uniunii Europene.

Citește și: Care a fost cel mai lung an din istorie? De ce a avut 445 de zile și care a fost scopul acestuia?

Astfel, în 1997, prin Ordonanța nr. 20, la articolul 1 se specifică faptul că: „În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.

Totuși, în ultimii ani, la nivelul UE s-a vorbit tot mai mult despre renunțarea la schimbarea orei,

De altfel, Parlamentul European a votat deja propunerea, încă din 2019, renunțarea la schimbarea orei fiind fixată pentru 2021, dar ulterior a fost amânată și rămasă şi lastă la latitudinea fiecărui stat membru UE.

Este drept, în afara UE, zeci de țări din întreaga lume au renunțat în ultima vreme la schimbarea orei: Turcia, Belarus, Rusia, Islanda, Vietnam, Afganistan, India, Japonia, Filipine, Singapore, Coreea de Nord, Coreea de Sud, China, Irak, Ecuador, Guatemala, Nicaragua, Venezuela, Panama, Columbia, Tunisia, Namibia, Egipt și câteva state de pe cuprinsul SUA, printre care Hawaii și Arizona.

Anul acesta, în noaptea de sâmbătă, 24, spre duminică, 25 octombrie 2026, România va trece oficial la ora de iarnă.

Astfel, în acea noapte, la ora 4.00 dimineața, ceasurile se vor da înapoi cu o oră, devenind ora 3.00.

Sistemul se va menține până în ultimul weekend al lunii martie 2027, când ceasurile vor fi date, din nou, cu o oră înainte, trecându-se la ora de vară.