SONDAJ Majoritatea românilor spun că nu vor să îşi schimbe furnizorul de gaz şi electricitate

DE Valentin Mirică | Actualizat: 15.06.2021 - 22:14
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, și George Maior Foto: Facebook

Un procent de 36,4% dintre români iau în considerare posibilitatea de a-şi schimba actualul furnizor de gaze naturale (din totalul gospodăriilor conectate la reţeaua de gaze naturale), în timp ce 57,8% resping această posibilitate, arată Barometrul Securității Energetice.

SHARE

Baromertul a fost realizat de INSCOP Research, la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS) din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Acesta arată că Armata şi Biserica rămân instituţiile în care românii au cea mai mare încredere. Astfel, 69,7% declară că au încredere multă şi foarte multă în Armată, respectiv 64% în Biserică.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) în perioada 4 - 13 mai 2021, volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1056 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.

„Epidemia de coronavirus şi-a pus o amprentă puternică asupra percepţiei populaţiei cu privire la vulnerabilitatea economiei româneşti. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care înregistrăm o creştere puternică de aproape 10 procente a ponderii populaţiei (82,3% în 2021 faţă de 73,6% în 2020) care este de părere că proiectele mari de investiţiii din domeniul energiei ar trebui încurajate de statul român. Astfel, datele sociologice oferă o validare publică indubitabilă pentru una dintre direcţiile strategice de acţiune ale statului român, vitală în orice proiect de construcţie şi dezvoltare prezentă şi viitoare a ţării”, spune Remus Stefureac, director INSCOP Research şi coordonator al think-tank-ului Strategic Thinking Group.

68% dintre români cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită (în creştere faţă de 61,7% în iunie 2020), în timp ce 26% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcţie bună (27% apreciau acest lucru în iunie 2020). 6% nu ştiu sau nu răspund.

„Un optimism mai ridicat în ceea ce priveşte direcţia ţării se înregistrează în rândul următoarelor categorii: persoanele cu educaţie superioară, gulerele albe, cei din regiunea Centru, persoanele care declară că reuşesc să cumpere şi unele lucruri mai scumpe”, arată sondajul.

Armata şi Biserica rămân instituţiile în care românii au cea mai mare încredere. Astfel, 69,7% declară că au încredere multă şi foarte multă în Armată, respectiv 64% în Biserică. Pe următoarele poziţii se situează Academia Română cu 53,7% încredere multă şi foarte multă, respectiv Uniunea Europeana cu 51,1% încredere multă şi foarte multă.

În NATO, 49,9% dintre respondenţi declară că au încredere multă şi foarte multă. Poliţia se bucură de încrederea a 39,9% din populaţie, iar Preşedinţia de 25,3%. În Guvern au încredere multă şi foarte multă 17,2% dintre români, iar în Parlament 12,2%.

În ceea ce priveşte securitatea energetică, 47,9% dintre români declară că gospodăria lor este conectată la gaze naturale, în timp ce 48,9% răspund negativ. 1,6% este procentul celor care răspund că nu ştiu, iar 1,6% nu răspund la această întrebare.

Un procent mai ridicat al celor care declară că gospodăria lor este conectată la gaze naturale regăsim în rândul persoanelor cu studii superioare, al gulerelor albe, al locuitorilor din Bucureşti şi urbanul cu peste 90.000 de locuitori.

36,4% dintre români iau în considerare posibilitatea de a-şi schimba actualul furnizor de gaze naturale (din totalul gospodăriilor conectate la reţeaua de gaze naturale), în timp ce 57,8% resping această posibilitate. 5,6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Cei care iau în considerare posibilitatea de a-şi schimba actualul furnizor de gaze naturale sunt cu precădere persoane cu studii superioare şi gulere albe.

40,2% dintre cei chestionaţi iau în considerare posibilitatea de a-şi schimba actualul furnizor de energie electrică. 53,7% resping această posibilitate, iar 4,8% declară că nu ştiu. 1,2% nu sunt conectaţi la reţea. 0,2% nu răspund.

Cei care iau în considerare posibilitatea de a-şi schimba actualul furnizor de energie electrică  sunt cu precădere persoane cu studii superioare, gulere albe şi locuitorii regiunii Vest.

Rugaţi să ia în considerare faptul că, ”în acest moment, peste jumatate din locuinţele din România nu sunt conectate la reţeaua de gaze naturale, iar extinderea reţelei presupune costuri mari”, respondenţii au fost întrebaţi dacă sunt ”de acord ca statul să susţină financiar extinderea reţelei de gaze naturale”. 95,8% au răspund afirmativ, 3,3% negativ, iar 0,9% nu ştiu sau nu răspund.

61,5% dintre respondenţi consideră că statul ar trebui să subvenţioneze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici (un procent similar celui din iunie 2020, 62,3%). 34,9% sunt de părere că statul ar trebui să subvenţioneze cu sume mici toţi consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câştigă. 3,6% este procentul non-răspunsurilor.

În contextul consecinţelor economice ale epidemiei de coronavirus, 82,3% dintre respondenţi (faţă de 73,6% în iunie 2020) sunt de părere că proiectele mari de investiţii ale companiilor private din energie ar trebui încurajate de statul român. 13,9% (faţă de 20% în iunie 2020) consideră că proiectele mari de investiţii ale companiilor private din energie ar trebui amânate de statul român. 3,8% nu ştiu sau nu răspund.

Majoritatea populaţiei (65,9%) consideră că România ar trebui să îşi dezvolte capacitatea de a produce energie nucleară, în timp ce doar 26,3% se opun acestei idei. Nu ştiu/nu răspund 7,7%.

Consideră că România ar trebui să îşi dezvolte capacitatea de a produce energie nucleară în special tinerii între 18 şi 29 de ani, locuitorii din regiunea Sud Est şi cei din Vest.

63,2% dintre români au o părere bună despre acordul încheiat de România cu SUA pentru modernizarea centralei nucleare de la Cernavodă şi construirea a două noi reactoare, în timp ce 26,3% au o părere proastă. Nu ştiu sau nu răspund 10,5%.

Tind să aibă o părere bună despre acordul cu SUA în special bărbaţii, tinerii între 18 şi 29 de ani, persoanele din regiunea Sud Est şi cei din Vest şi angajaţii la stat.

86% dintre români sunt de acord cu exploatarea rezervelor de gaz natural din ţărmul românesc al Mării Negre (în creştere faţă de 78,9% în iunie 2020), 12,7% îşi exprimă dezacordul, iar 1,3% nu ştiu sau nu răspund.

Aducându-li-se la cunoştinţă faptul că rezervele de gaze exploatate în prezent se împuţinează rapid, iar România riscă să devină dependentă de importurile de gaze, 55,7% dintre cei care şi-au exprimat iniţial dezacordul faţă de exploatarea gazelor naturale de la Marea Neagră îşi schimbă opinia şi consideră că statul ar trebui totuşi să exploateze aceste resurse. 40,3% îşi menţin dezacordul, iar 4% nu ştiu sau nu răspund.

Îşi schimbă opinia în special: persoanele cu vârsta între 18 şi 29 de ani, cei cu studii primare, locuitorii din Bucureşti şi regiunea Sud Vest Oltenia.

Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor de la Marea Neagră pentru a ajuta la relansarea economiei româneşti afectate de epidemia de coronavirus este apreciată de 93,8% dintre respondenţi ca fiind foarte importantă (61,2%) şi importantă (32,6%). Doar 2,3% dintre cei chestionaţi consideră deblocarea proiectelor offshore neimportantă, iar 1,6% deloc importantă.  Nu ştiu sau nu răspund 2,3%.

Întrebaţi cine ar avea de câştigat dacă gazele descoperite în Marea Neagră NU vor fi exploatate în următorii ani, 45,2% dintre respondenţi menţionează Rusia (faţă de 35.5% în iunie 2020), 18,7% Romania (nivel similar cu iunie 2020), 13,3% Europa, 7,4% SUA (similar cu iunie 2020). 15,5% nu ştiu sau nu răspund.

”Cei care cred că Rusia va avea de câştigat dacă resursele offshore NU vor fi exploatate sunt mai degrabă: persoane cu studii superioare, gulere albe, locuitori ai Bucureştiului sau ai oraşelor cu peste 90.000 de locuitori, respectiv regiunea Sud-Est şi Sud Est Oltenia”, relevă sondajul.

Cât priveşte avantajele exploatării gazelor de la Marea Neagră, 27,5% dintre români sunt de părere că acestea ar ajuta mai mult la dezvoltarea economiei româneşti, 46,8% consideră că ar ajuta atât la dezvoltarea economiei româneşti, cât şi la creşterea profiturilor companiilor implicate, 16,4% că ar ajuta doar la creşterea profitului companiilor implicate, iar 3,9% că nu ar ajuta la nimic. Procentul non-răspunsurilor este de 5,4%.

Persoanele cu studii primare, din regiunea Centru şi care declară că venitul lunar le ajunge doar pentru strictul necesar cred într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii că exploatarea gazelor de la Marea Neagră ar ajuta la dezvoltarea economiei româneşti. Sunt de părere că exploatarea gazelor de la Marea Neagră ar ajuta atât la dezvoltarea economiei româneşti, cât şi la creşterea profiturilor companiilor implicate în special persoanele cu studii superioare, gulere albe, cei care declară că venitul lunar le permite să îşi cumpere şi unele bunuri mai scumpe. Sunt de părere că exploatarea gazelor de la Marea Neagră ar ajuta doar la creşterea profitului companiilor implicate cu precădere persoanele cu vârsta între 30 şi 44 de ani.

În lipsa resurselor financiare şi a tehnologiei necesare, 58,5% dintre cei chestionaţi (faţă de 48.7% în iunie 2020) consideră că statul român ar trebui să adopte un nivel al taxelor similar cu media europeană pentru a încuraja companiile private să investească în exploatarea gazelor de la Marea Neagră.  31,4% (faţă de 32.6% în iunie 2020) sunt de părere că statul român ar trebui să păstreze actualul nivel al taxelor, chiar dacă în acest fel companiile private nu vor mai investi în exploatarea gazelor de la Marea Neagră. Procentul non-răspunsurilor este 10%.

Tinerii, cei cu educaţie mai ridicată, gulerele albe sau gri, cei din urbanul mare, cei care lucrează la stat şi care declară că venitul lunar le permite să îşi cumpere şi unele bunuri mai scumpe cred într-o măsură mai mare decât celelalte categorii că statul român ar trebui să adopte un nivel al taxelor similar cu media europeană. Sunt de părere că statul român ar trebui să păstreze actualul nivel al taxelor mai ales: cei cu educaţie redusă, din regiunea de Nord Vest şi Sud Vest Oltenia, respectiv persoanele care declară că venitul lunar nu le ajunge nici pentru strictul necesar.

Despre stat ca administrator al activităţilor şi companiilor din sectorul energetic , părerile românilor în această privinţă sunt împărţite. 46,7% dintre cei intervievaţi consideră că statul este un administrator mai bun al activităţilor din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), în timp ce 47% sunt de părere că firmele private ar fi administratori mai buni ai activităţilor din sectorul energetic. Nu ştiu sau nu răspund 6,3%.

78,3% dintre români cred că statul ar trebui să păstreze controlul la companiile din energie în care deţine pachetul majoritar de acţiuni. La polul opus, 17,9% consideră că statul ar trebui să privatizeze companiile din energie în care mai deţine pachetul majoritar de acţiuni. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,8%.

52,1% sunt de părere că statul ar oferi servicii mai bune pentru cetăţeni, dacă ar avea controlul asupra companiilor din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), în timp ce 40,5% cred că firmele private din sectorul energetic oferă servicii mai bune pentru cetăţeni. 7,3% nu ştiu sau nu răspund.
49,1% îşi exprimă acordul faţă de afirmaţia ”Privatizarea companiilor de stat din sectorul energetic a determinat o creştere a eficienţei şi eliminarea corupţiei din aceste companii”, în timp ce 42,9% resping această idee. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%.

Respondenţilor le-au fost citite patru măsuri şi au fost rugaţi să îi acorde fiecăreia o notă de la 1 la 4, în care 1 înseamnă importanţa cea mai mare şi 4 importanţa cea mai mică. ”Exploatarea gazului natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populaţiei şi dezvoltarea economiei” primeşte nota 1 din partea a 34,6% dintre respondenţi (obţinând o medie a notelor acordate de 1,81). Urmează ”dezvoltarea sectorului energiei regenerabile (panouri solare, energie eoliană/mori de vânt) cu 34,2% note de 1 acordate (şi o medie de 1,75) şi ”reducerea poluării generate de arderea combustibililor (cărbune, carburanţi, lemne)” cu 19% note de 1 (şi o medie a notelor acordate de 1,41).  ”Stoparea importurilor de gaz natural din Rusia” este cotată cu nota 1 de către 12,3% dintre cei intervievaţi, obţinând o medie de 1,01).

În opinia a 52,2% dintre români, Joe Biden va conduce America mai bine decât Donald Trump. 15,4% sunt de părere că Biden va conduce mai prost decât predecesorul său, iar 19,9% că va conduce la fel. Nu ştiu sau nu răspund 12,6%.

67,3% dintre români (faţă de 64,6% în iunie 2020) sunt de părere că alianţa cu Statele Unite ale Americii este cea mai bună garanţie de securitate pentru România, în timp ce 27,2% îşi exprimă dezacordul, iar 5,5% nu ştiu sau nu răspund.

Citește și: Fiul Vioricăi din Clejani, ridicat de poliție și internat la psihiatrie. Și-a amenințat familia

66,8% dintre români au o părere bună despre Pactul Verde European propus de Comisia Europeană prin care statele membre ale UE se angajează să reducă poluarea. 18,5% au o părere nici bună, nici proastă, iar 3,5% o părere proastă. 9,9% declară că nu au auzit despre acest pact, iar 1,3% nu ştiu sau nu răspund.

Aducându-li-se la cunoştinţă faptul că unul dintre obiectivele ”Pactului Verde European” este renunţarea la autovehiculele propulsate de motoare termice (benzină, motorină) pentru autovehicule propulsate de motoare electrice sau pe hidrogen, 63,6% dintre români declară că au o părere bună, 21,2% că au o părere nici bună, nici proastă, iar 11,2% o părere proastă. 1,5% declară că nu au auzit despre acest pact, iar 2,4% nu ştiu sau nu răspund.

52,3% dintre cei intervievaţi consideră că Uniunea Europeană a ajutat suficient România în contextul epidemiei de coronavirus, 40,5% cred contrariul, iar 7,2% nu ştiu/nu răspund.

Doar 40,1% sunt de acord cu afirmaţia ”România îşi promovează bine interesele naţionale în cadrul UE”, iar 53,9% îşi exprimă dezacordul. Procentul non-răspunsurilor este de 6%.
Analiza socio-demografică. Persoanele cu studii primare şi locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia tind să creadă într-o măsură mai mare decât celelalte categorii că România îşi promovează bine interesele naţionale în cadrul Uniunii Europene. Sunt de părere că România nu îşi promovează bine interesele în cadrul UE în special tinerii între 18 şi 29 de ani, persoanele cu studii superioare, gulerele albe, persoanele care locuiesc în regiunea Bucureşti Ilfov.

SUA este ţara în care românii au cea mai mare încredere, cu 54,7% încredere multă şi foarte multă, urmată de Germania cu 53,9%. 34,8% dintre respondenţi declară că au încredere multă şi foarte multă în Austria, 32,6% în Israel şi 20,2% în China. În Rusia au încredere 14,9%, iar în Ungaria doar 14,8%.

Citește și: VIDEO Interlopul Rechinu, transferat la închisoarea de maximă siguranță din care a evadat El Chapo

Românii au cea mai mare încredere în vaccinurile anti-COVID19 produse în UE şi SUA. Astfel, 48,6% spun că au încredere multă şi foarte multă în vaccinurile produse în SUA, iar 44,7% în cele din UE. În serurile produse în Marea Britanie au încredere multă şi foarte multă 38,5% dintre respondenţi, în cele din Rusia – 19,4%, iar în cele din China – 18,3%.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.