Au fost donate organele interlopului Viorel Oarză, șeful "Brigăzii" care a băgat spaima în albanezi, în Italia

Înainte să devină un nume cunoscut în lumea interlopă, Viorel Oarză a practicat boxul profesionist. Plecarea în Italia i-a schimbat însă traseul. În Torino, românul a început să strângă în jurul său oameni implicați în contrabandă, trafic de persoane, droguri, clonarea cardurilor și recuperări violente.

Gruparea numită „Brigada” s-ar fi coagulat în a doua jumătate a anilor 2000, iar oamenii lui Oarză erau organizați după o ierarhie inspirată din structurile mafiote italiene.

Citeste și: Cum a băgat spaima în italieni brigada interlopilor români din Torino. Și albanezii fugeau de ei

Membrii primeau ranguri precum „naș”, „general”, „săgeată” sau „sclav”. Intrarea în grupare ar fi presupus un ritual de inițiere și tatuarea unei cruci a Cavalerilor Templieri. Anchetatorii italieni au susținut că din această structură făceau parte aproximativ 100 de oameni.

Cartierul general era clubul Zimbru din Torino, controlat de Eugen Păun, zis „Coco” sau „El Padrino”. În cluburile grupării se vindeau droguri, se ascundeau arme și se organizau concerte de manele. Potrivit anchetei, o parte dintre taxele de protecție ar fi fost mascate drept dedicații și onorarii pentru artiști.

Cum a ajuns Oarză în război cu mafia albaneză

Ascensiunea „Brigăzii” a adus-o în conflict cu grupările albaneze care controlau prostituția, drogurile și alte afaceri ilegale din Torino. Presa italiană a descris începuturile grupării românești ca pe povestea unor tineri care, inițial, „plecau capul” în fața albanezilor, dar care au devenit ulterior suficient de puternici pentru a le contesta teritoriile.

Momentul care i-a consolidat lui Oarză reputația de lider violent s-a produs în 2009. Fostul boxer a încercat să-l asasineze pe Nol Sheu, prezentat de presa vremii drept unul dintre liderii mafiei albaneze din Torino. Atacul nu și-a atins scopul, iar Oarză a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru tentativă de omor.

Conflictul nu s-a oprit după încarcerarea românului. Liderul albanez ar fi încercat, la rândul său, să-l împuște pe Eugen Păun, omul care conducea „Brigada” în libertate. Păun a supraviețuit și a continuat extinderea afacerilor ilegale ale grupării.

Un fost membru al grupării a povestit că rivalii albanezi nu reușiseră să-i învingă pe români și că tocmai această rezistență ar fi atras atenția procurorilor antimafia.

În 2012, în clubul Zimbru a avut loc o confruntare armată între români și albanezi. Localul devenise unul dintre punctele principale din care „Brigada” își administra afacerile și își exercita influența asupra comunității românești din regiunea Piemonte.

Oarză ar fi condus clanul și din închisoare

Încarcerarea nu ar fi însemnat și pierderea controlului asupra organizației. Ancheta italiană a indicat că Oarză continua să le transmită ordine oamenilor săi din penitenciarul Delle Vallette din Torino.

Legătura cu exteriorul ar fi fost menținută printr-un telefon mobil introdus ilegal în închisoare și prin partenera lui Oarză, descrisă de presa italiană drept „regina cardurilor clonate”. Aceasta ar fi transmis dispozițiile către Eugen Păun și ceilalți membri ai organizației.

În iunie 2013, după luni de interceptări și supraveghere, autoritățile italiene au declanșat o amplă operațiune împotriva „Brigăzii”. Au fost făcute arestări simultane în Italia și România, fiind ridicate arme, droguri, bani și mașini de lux.

Ancheta a beneficiat și de sprijinul a peste 120 de polițiști români. Procurorul-șef din Torino de la acea vreme, Giancarlo Caselli, declara că era primul caz din Italia în care o organizație formată din cetățeni străini era acuzată de asociere de tip mafiot.

În 2014, 14 membri ai grupării au fost condamnați la pedepse care au ajuns până la 15 ani de închisoare. Acuzațiile au fost formulate inclusiv în baza articolului 416 bis din Codul penal italian, instrument juridic creat pentru combaterea organizațiilor precum Cosa Nostra.

Întoarcerea în România și noile răfuieli

După revenirea la Iași, Viorel Oarză a rămas implicat în conflicte și dosare penale. În 2019, a făcut scandal la un meci de box disputat de fiul său, fiind acuzat că i-a amenințat pe arbitri și a distrus mobilierul din sala de sport.

În timpul procedurilor pentru introducerea în arest, polițiștii au găsit în portofelul său 0,84 grame de cocaină. Oarză a susținut că găsise pachetul într-un vestiar și crezuse că în interior se aflau substanțe anabolizante. Instanța nu a considerat credibilă explicația.

Numele său a apărut și într-un dosar privind incendierea unui Mercedes evaluat la aproximativ 79.000 de euro. Newsweek România a prezentat probele analizate de judecători, inclusiv oprirea telefoanelor inculpaților în noaptea atacului și deplasările surprinse în apropierea locului incendiului.

Citește și: VIDEO Interlopii Oarză ar fi bătut un om al Cordunenilor, iar aceștia i-ar fi dat pe mâna Poliției

Oarză și fiul său, Robert, au fost arestați și după un conflict cu membri ai clanului Corduneanu. Cei doi au fost eliberați după ce persoanele vătămate și-au retras plângerile.  

Citește și: Cum i-au făcut scăpați Cordunenii pe interlopii Viorel și Robert Oarză cu care se bătuseră

În 2023, Viorel Oarză a fost amenințat public de Vandam Constantin și Jean Brăileanu. Aceștia spuneau că îl vor decapita și îl acuzau de trădare, deși Oarză era nașul copiilor lui Jean Brăileanu. Amenințările și reținerea celor doi au fost relatate de Newsweek România.

Sfârșitul violent al fostului șef al „Brigăzii”

Pe 15 septembrie 2026, Viorel Oarză a fost găsit inconștient, împușcat în cap, în pădurea Cananău din Holboca, cu un pistol lângă el. A fost transportat la Spitalul de Neurochirurgie din Iași și operat pentru extragerea glonțului.

Patru zile mai târziu, familia a anunțat decesul și a fost de acord cu donarea organelor interlopului. Ficatul și rinichii săi au fost prelevați pentru transplant.

A fost deschisă o anchetă pentru a se stabili dacă Viorel Oarză s-a sinucis sau a fost omorât de o altă persoană.

Astfel s-a încheiat povestea fostului boxer care a construit la Torino una dintre primele grupări formate exclusiv din români acuzate în Italia de asociere mafiotă. Modul în care a murit rămâne însă ultima necunoscută dintr-o biografie marcată de violență, închisori și războaie între clanuri.