Occidentul încearcă să prezinte un front unit împotriva lui Putin, dar se împiedică de tensiunile dintre Varșovia și Berlin. În acest caz, România, din ce în ce mai bine înarmată, ar putea prelua rolul de lider al apărării NATO pe flancul estic și un jucător important pentru Uniunea Europeană.
Berlinul face parte din eforturile NATO de a-și consolida flancul estic și de a ajuta Ucraina să lupte împotriva Rusiei, dar acest lucru este îngreunat de o relație germano-polonă pe care mulți o consideră a fi la cel mai mic nivel de la căderea Zidului Berlinului.
România, un pilon al securității în Europa de Est
Conflictele politice între Berlin și Varșovia a dus la decizia de a nu fi aprobată inițial cererea Poloniei ca sistemul Patriot să fie instalat în țară, optându-se pentru desfășurarea în Ucraina, unde este o țintă principală a rușilor.
„Dacă vorbim de aderarea Ucrainei la UE, atunci trebuie să înțelegem că aceasta înseamnă și o nouă schimbare către est pentru UE și asta va însemna că o Uniune condusă doar de relația franco-germană nu va fi suficientă”, a declarat ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, care acum este membru al Parlamentului european, potrivit Financial Times.
Dacă Polonia dorește să joace un rol de lider în următoarea fază a dezvoltării Europei, trebuie să „își stabilească relația atât cu Bruxelles-ul, cât și cu Berlinul”, a subliniat acesta.
„România nu-și asumă lupte inutile”
„Mă tem că, dacă nu face asta, atunci România, care este jumătate din dimensiunea noastră, ar putea chiar să ia locul Poloniei, pentru că nu-și asumă lupte inutile.”
România a devenit un pilon și mai important al NATO și UE pe Europa de Est, de când Ucraina și Moldova au primit statutul de candidat al Uniunii în iunie anul trecut.
Polonia nu a pierdut timpul și a început să lucreze la o trilaterală cu România și Ucraina, pentru investiții și strategii militare, pentru a diminua influența Berlinului.
Această trilaterală trebuie să contribuie la sporirea investițiilor și a planurilor strategice militare pentru viitor și ar permite crearea unei „noi comunități economice în regiunea Europei Centrale și de Est”, potrivit Varșoviei.
De asemenea, se urmărește consolidarea unei cooperări dintre Polonia și România, esențială pentru ca „vocea regiunii să fie mai bine auzită”.
De la punctul tragic al invaziei naziste a Poloniei, care a declanșat ultimul război mondial în 1939, până la punctul culminant al efortului Germaniei pentru ca Polonia și alte foste state comuniste să adere la UE în 2004, relația germano-poloneză este crucială nu doar pentru cele două națiuni, ci și pentru întregul continent, scrie Financial Times.
Reconfigurarea sistemului de securitate în Europa de Est
Acest lucru este valabil mai ales acum, când puterile occidentale doresc să dea dovadă de unitate pentru a zădărnici planurile Moscovei.
Guvernul polonez a lansat o campanie juridică împotriva Germaniei pentru reparații de război și a acuzat Berlinul de control excesiv asupra instituțiilor UE, ceea ce tensionează și mai mult efortul Occidentului de a uni un front puternic.
Între timp, România devine al doilea operator al tancului american Abrams în Europa de Est, cu 54 de tancuri contractate, după Polonia, și a contractat și 18 sisteme de drone Bayraktar, care au făcut ravagii în Ucraina asupra trupelor și tehnicii rusești.
De asemenea, România și Ucraina au inițiat, în perioada 12-13 aprilie, prima Conferință despre securitatea la Marea Neagră, ca parte a Platformei Internaționale Crimeea, un mecanism ce vizează eliberarea Crimeii de sub ocupația Rusiei, și restabilirea securității Mării Negre, a celei europene și globale.
Încet, dar sigur, România, poziționată strategic și din ce în ce mai bine înarmată, devine unul dintre pilonii viitoarei configurații a sistemului de securitate din regiune.
