Primăria București promite iar să refacă Palatul Voievodal din Centrul Vechi. Stă închis de 11 ani, în ruină

Palatul Voievodal - sau Curtea Domnească ori Curtea Veche - din Centrul Vechi al Bucureștiului, a reprezentat una dintre emblemele orașului timp de secole.

Mai aproape de noi, în fosta reședință a multor domnitori ai Țării Românești, aici a fost organizat un Muzeul Curtea Veche, publicul putând să viziteze spațiul încărcat de istorie și legende.

Din 2015, însă, în vederea unei presupuse renovări, a fost închis. Au trecut 11 ani și abia de curând PMB a anunțat că are de gând, din nou, să renoveze palatul.

Palatul Voievodal, vechi de aproape 600 de ani

Pentru bucureșteni, ca și pentru orice turist, Palatul Voievodal din Centrul Vechi a fost, vreme de decenii, un punct de atracție al Capitalei. 

A devenit nu doar un simbol încărcat de istorie al unor vremuri apuse, ci și o dovadă a continuității vieții așezării și un martor al dezvoltării ei uriașe, în secole.

Dar, pe 18 noiembrie 2015, Palatul Voievodal a fost închis de Primăria Capitalei , cu scopul de a fi renovat.

Primarul General de atunci, Gabriela Firea, a promis un „Palat Voievodal redat prezentului”. 

Citește și: București, 566 de ani de la prima atestare documentară. Când a devenit capitala Țării Românești?

Lucrările ce urmau să fie efectuate de Compania Municipală de Consolidări ar fi trebuit să dureze 3 ani și să coste 8 milioane de euro, după cum scrie culturaladubă.ro.

Potrivit comunicatului de atunci, „la finalul lucrărilor, publicul va avea acces la un nou spațiu muzeal ce va conține expoziții permanente și temporare, precum și spații special amenajate pentru activități culturale și interacțiune cu publicul.”

În realitate, șantierul a fost deschis abia 2 ani mai târziu, în 2017, iar în 2020, la data alegerilor locale, lucrările erau realizate în proporție de doar 5%.

Între timp, următorul Primar General, Nicușor Dan, a pornit propria luptă cu companiile înființate de Gabriela Firea, iar activitatea acestora s-a oprit complet, cu câteva excepții.

La Curtea Veche, șantierul a fost blocat, iar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Doar monumentul se degradează tot mai mult, bătut de vânturi, udat de ploi și de ninsori.

Totuși, de curând, a apărut o nouă speranță. Primăria Capitalei a anunțat că peste puțin timp vor începe lucrările de punere în siguranță a Palatului.

Acestea vor fi executate de Trustul de Clădiri Metropolitane București. Lucrările vor dura trei luni și costă 2 milioane de lei, aproximativ 400.000 de euro, a informat PMB pe pagina sa de Facebook.

„Astfel, vom salva de la distrugere totală prima curte domnească a orașului. În prezent, situl arheologic de pe str. Franceză 19-23 este într-o stare avansată de degradare: are infiltrații, plouă în interior, este plin de buruieni și are nevoie urgent de protecție.

Punerea în siguranță este intervenția de primă urgență pentru salvarea de la distrugere totală”, a transmis PMB. 

Curtea Veche va fi restaurată

Lucrările vor viza montarea de instalații și construcții, copertine, popi, refacerea acoperișului, sprijinirea și protejarea pereților. Ulterior, Curtea Veche va fi restaurată.

Potrivit Institutului Național al Patrimoniului, Cetatea București sau Cetatea Dâmboviței a fost construită de Vlad Ţepeş, între anii 1458 şi 1459.

Ea a constituit nucleul viitorului palat voievodal, care, în faza iniţială, i-a reprodus conturul exterior.

Citește și: VIDEO Strănepotul lui Dracula este Regele Charles: „Genealogia arată că Vlad Țepeș îmi e strămoș”

Palatul Voievodal a fost pomenit în acte pentru prima oară în vremea lui Țepeș, într-un hrisov din 20 septembrie 1459, act ce reprezintă și prima menționare a orașului

Clădirea inițială a fost distrusă parţial, în 1470, în urma unui asediu. S-au păstrat, însă, toate fundaţiile şi partea inferioară a pereţilor perimetrali ai subsolului, pe laturile sale de est, vest şi nord.

Cetatea nouă s-a construit pe ruinele cetăţii lui Vlad Ţepeş, între 1476 şi 1480, la ordinul lui Laiotă Basarab. 

Potrivit Muzeului Municipiului București, “între anii 1459 și 1660, Bucureştiul a fost reşedinţa domnitorilor Ţării Româneşti, în paralel cu vechea capitală a Târgoviştei, iar după anul 1660 a rămas capitală unică.

Perioada de glorie a Curţii Domneşti a fost în timpul domniei lui Constantin Bracoveanu (1688-1714), când suprafaţa palatului și a grădinilor însumau 25.000 metri pătrați.

Ea cuprindea palatul propriu-zis, pe care Brâncoveanu l-a refăcut complet, Biserica Domnească, corpurile de gardă, turnul de veghe, grădini, case cu saloane de recepție, cancelariile domnești și grajduri ((pe locul unde mai tărziu s-a construit Hanul lui Manuc).

Curtea Domnească ocupa un perimetru delimitat azi, la sud, de râul Dâmboviţa, la vest de străzile Smârdan şi Şelari, la nord de artera comercială Lipscani, iar la est de Bulevardul I.C. Brătianu. 

Dar sfârșitul tragic al Brâncoveanului din 1714 avea să însemne și începutul sfârșitului pentru Curtea Domnească.

Palatul său este neglijat și devine practic nefuncțional după incendiul din 1718 și, mai ales, după cutremurul din 1738.

Apoi, războiul ruso-austro-turc din 1768-1774 ruinează definitiv Curtea Veche, pe care domnitorul fanariot Alexandru Ipsilanti va fi silit să o abandoneze.

El va ridica, în schimb, noua Curte Domnească, una lipsită, însă, de noroc, urmând să intre în istorie drept „Curtea Arsă”.

După anul 1798, acest perimetrul fostei Curți a fost scos la licitație și vândut, iar pe locul său au apărut străzi şi cartiere moderne.

Citește și: Unde se află „Casa Groazei” din Centrul Vechi al Capitalei? Ce masacru a avut loc în ea

Muzeul Curtea Veche a fost amenajat în palat între anii 1969 și 1974 şi păstra, în cea mai mare parte, amprenta istorică a secolului al XVIII-lea, precum şi fragmente de ziduri din timpul domniei lui Vlad Ţepeş (1456-1462), alături de fundaţiile primei reşedinţe din secolul al XIV-lea”.

Poate, după aproape șse secole de existență, duhul Curții Domnești va putea să mai fie readus la viață, inclusiv pentru generațiile viitoare.