Asta în timp ce marile companii occidentale se retrag din Rusia, iar Vestul interzice propriilor firme să facă afaceri cu agenții economici din Rusia, ca parte a sancțiunilor economice asupra Moscovei.
Totul a ieșit la iveală după ce deputatul USR Emanuel-Dumitru Ungureanu i-a întrebat pe miniștrul Apărării și pe cel al Afacerilor Interne dacă „ministerul pe care îl conduceți, ori instituțiile din subordine, au vreun contract încheiat cu compania Lukoil și/sau cu compania Gazprom pentru alimentarea mașinilor din dotare și dacă plănuiți să reziliați aceste contracte”.
Ungureanu a precizat faptul că „Uniunea Europeană, state membre NATO, dar și alte guverne aliate impun sancțiuni asupra companiilor rușești cu scopul de a determina GFederația Rusă să renunțe la agresiunea asupra Ucrainei”.
Deputatul USR a adăugat că potrivit „informațiilor apărute în presă și disponibile pe portalul Serviciului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), Lukoil România a încheiat 3.785 de contracte prin achiziție directă, 103 prin procedură simplificată și 96 prin licitație deschisă cu diverse instituții publice din România.”
Răspunsul lui Dâncu
În răspunsul trimis, ministrul Apărării, Vasile Dâncu, arată cu degetul în direcția Oficiului Național pentru Achiziții Centrtalizate (ONAC), instituție pe care o face exclusiv responsabilă de parafarea contractelor cu companiile rusești.
Potrivit lui Dâncu, „la nivel național, (ONAC- n.red.) a atribuit, la începutul anului 2021, Acordul- cadru nr. 1562/CN/8.02.2021 privind alimentarea autorurismelor pe bază de card, în folosul utilizatorilor principali, din care fac parte și autoritățile contractante (unitățile militare desemnate).”
Acordul-cadru a fost semnat cu trei operatori economici, OMV, Lukoil și Rompetrol, iar atribuirea contractelor subsecvente se face prin reofertarea celor trei companii.
Valabilitatea acordului este de 48 de luni de la data semnării, respectiv 8.02.2021- 07.02.2025.
Citește și: Cine le-a deschis ușa rușilor în România. Emil Constantinescu, rol principal
Ministrul Apărării precizează că în urma desfășurării, la începutul fiecărui an calendaristic, a procesului de reofertare, ONAC stabilește operatorul economic cu care se vor semna contractele subsecvente în anul respectiv. „Pentru anii 2021 și 2022, operatorul economic câștigător al contractelor subsecvente a fost OMV- Petrom”, a spus el. Asta nu înseamnă că în anii următori Lukoil poate încheia un contract subsecvent de furnizare de combustibil pentru autovehiculele structurilor din suboerdinea MApN.
Totuși, în prezent Ministerul Apărării „are în derulare acorduri-cadru încheiate cu Lukoil pentru furnizarea de uleiuri și unsori.”
În ceea ce privește rezilierea Acordului- cadru cu compania rusească, Dâncu subliniază că decizia „intră în competența ONAC și se efectuează cu respectarea clauzelor contractuale și a prevederilor legislației incidente.”
La rândul său, ministrul de Interne Lucian Bode a subliniat, în răspunsul remis lui Ungureanu, că „la nivelul MAI „au fost identificate două structuri care au relații contractuale cu una dintre companiile la care faceți referire”. Bode nu a precizat dacă este vorba de Lukoil sau de Gazprom. El a dat însă asigurări că „problematica expusă se află în atenția structurilor de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne”, de asemenea, fără alte detalii referitoare la o eventuală reziliere a contractelor.
Surse din MAI au declarat Newsweek România că „două din patru contracte au fost denuntate, iar alte două sunt în stadiul de notificare cu scopul denunțării.”
Afacerile Lukoil în România
Lukoil e prezentă în România prin două mari entități: Lukoil România SRL și Petrotel-Lukoil SA. Prima operează o rețea de 314 benzinării, iar cea de-a doua deține o rafinărie în Ploiești.
Însă imperiul lui Alekperov din România este mai vast și cuprinde producția și distribuția de energie electrică, inclusiv parcuri de producție a energiei eoliene operate de Land Power SA în județul Constanța.
Mai mult, Lukoil are o licență de explorare a unui zăcământ de gaze naturale în Marea Neagră împreună cu Romgaz, producătorul nostru de gaze naturale, pe care anunțase, în urmă cu doi ani, că intenționează să o vândă.
Nicio tranzacție nu s-a semnat de atunci.
Rușii au cumpărat rafinăria în 1998, cu doar 53 milioane de dolari. Deși au beneficiat de o serie de facilități fiscale, au fost acuzați de evaziune fiscală și spălare de bani într-un dosar cu un prejudiciu estimat la aproape 2 miliarde de euro. Au fost achitați în primă instanță.
Unul dintre cei mai vocali apărători ai rușilor a fost fostul premier al României, Victor Ponta.
Cele două mari filiale Lukoil din România s-au extins și contabilizează o cifră de afaceri de aproape 10 miliarde lei, pe anul fiscal 2020, cele mai recente date bilanțiere
disponibile.
Citește și: Cele mai mari afaceri ale oligarhilor ruși în România
Rușii au probleme cu legea românească
Rușii de la Lukoil au probleme mari cu legea din România, fiind în prezent în atenția autorităților judecătorești. Dosarul în care conducerea rafinăriei Petrotel Lukoil din Ploieşti, dar şi compania care administrează rafinăria şi firma mamă, Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, au fost achitate, de două ori, în procese pe fond, va fi rejudecat.
După ce au fost trimise în judecată pentru infracţiuni la Legea societăţilor comerciale, folosirea cu rea credinţă a capitalului societăţii şi spălare de bani, dosarul va fi rejudecat, din nou, după ce Curtea de Apel Ploieşti a dispus acest lucru, joi.
Decizia este definitivă.
Citește și: Dosarul în care conducerea rafinăriei Lukoil a fost achitată de două ori va fi rejudecat
