Plenul comun a Camerei Deputaţilor şi Senatului se reuneşte, luni, de la ora 15.00, pentru asumarea răspunderii Guvernului pe primul pachet de măsuri fiscale pregătite pentru reducerea deficitului.
Potrivit Constituţiei, Opoziţia are la dispoziţie trei zile pentru a depune moţiune de cenzură, după prezentarea programului în Parlament.
Partidele parlamentare au termen până luni, la ora 8.00, să depună amendamente la proiectul de lege, scrie News.ro.
Guvernul îşi asumă azi răspunderea în Parlament pentru măsurile fiscale
Premierul Ilie Bolojan declara, vineri, după consultările cu reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, că este extrem de important să câştigăm credibilitatea în relaţia cu Comisia Europeană, cu investitorii şi cu finanţatorii noştri iar acest prim pachet de măsuri va fi discutat în şedinţa ECOFIN din 8 iulie.
De altfel, Guvernul a propus partenerilor sociali să-şi desemneze reprezentanţi în grupurile de lucru pentru elaborarea următoarelor două pachete de măsuri ce vor fi promovate în scopul reducerii deficitului bugetar.
Blocul Naţional Sindical a elaborat mai multe amendamente la pachetul de măsuri fiscale, care au fost transmise tuturor partidelor politice pentru a fi introduse în Legea pe care Guvernul Ilie Bolojan îşi va asuma luni răspunderea în Parlament.
Sindicaliştii propun ca subvenţia să se acorde partidelor numai în anii în care România se încadrează în ţintele de deficit bugetar, iar suma forfetară pentru deputaţi şi senatori să fie redusă la jumătate, în condiţiile în care, spun sindicaliştii, cheltuielile totale cu suma forfetară însumează peste 100 milioane lei anual, fără ca sistemul actual să permită un control riguros asupra modului în care banii publici sunt utilizaţi.
Guvernul își asumă azi răspunderea în Parlament pentru măsurile fiscale - Foto: Guvernul României
Angajarea răspunderii Guvernului este reglementată de ARTICOLUL 114 din Constituţia României:
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.
Lista măsurilor de austeritate luate de guvern
Reamintim că Ministerul Finanțelor a pus joi în dezbatere publică proiectul de lege privind noile măsuri de austeritate fiscală, care vor intra în vigoare etapizat, începând cu 1 august 2025.
Documentul, ce urmează să fie adoptat de Guvern vineri și asumat ulterior în Parlament, aduce creșteri semnificative de taxe și reduceri de cheltuieli bugetare.
1. Creșterea TVA
Cota standard TVA crește de la 19% la 21%.
Cota redusă de 5% este eliminată și înlocuită cu o cotă de 11% pentru manuale școlare, cărți, ziare, muzee, monumente, grădini zoologice, lemn de foc și energia termică pentru anumite categorii sociale.
Cota de 9% crește la 11% pentru alimente, medicamente, servicii de apă, canalizare, cazare și catering, irigații, îngrășăminte, pesticide, cămine de bătrâni, centre pentru copii sau persoane cu dizabilități.
Citește și: 15.000 lei/lună din 6 surse publice ia sindicalistul Burlacu care discută cu Bolojan de austeritate
În perioada 1 august - 31 octombrie 2025, se vor monitoriza încasările din sectorul HoReCa, iar în funcție de rezultatul analizelor efectuate se va decide cu privire la cota de TVA ce urmează să fie aplicată acestui sector.
2. Impozitul pe dividende
Impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16% pentru persoane juridice și fizice. Această măsură se aplică asupra dividendului brut, fiind un impozit final.
Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.
3. Taxa pe bănci
Băncile, Instituțiile de credit - persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit vor plăti o taxă suplimentară pe cifra de afaceri de 2% în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025 și de 4% începând cu 1 iulie 2025 și permanent din 2026.
4. Contribuția la sănătate (CASS) pentru pensionari
Se introduce contribuția de asigurări sociale de sănătate CASS de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei.
5. Majorarea accizelor:
Se anunță creșteri în două etape: 1 august 2025 și 1 ianuarie/1 aprilie 2026.
Vizate sunt următoarele categorii:
- carburanții (benzină, motorină);
- alcoolul și tutunul (țigări, produse fără ardere, lichide cu nicotină);
- băuturile cu zahăr adăugat. Majorarea nivelului accizelor, la 1 august 2025 și respectiv, la 1 aprilie 2026, pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5 g - 8 g/100 ml și pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml;
- vinurile, cidrul și hidromelul, care vor avea accize similare celor spumoase: 76,19 lei/hl.
Pentru motorină, Guvernul ia în calcul o schemă de compensare pentru transportatori.
Citește și: Schimbări majore în Economie. Ministerul va elimina sporul de performanță: „Și-au betonat contracte”
6. Rovinieta se scumpește:
Noile tarife pentru autoturisme de la 1 septembrie 2025:
- 1 zi: 3,5 euro
- 10 zile: 6 euro
- 30 zile: 9,5 euro
- 60 zile: 15 euro
- 12 luni: 50 euro
Amenda pentru lipsa rovinietei va fi între 500 și 1.000 lei.
7. Alte măsuri privind CASS:
Bolnavii de cancer rămân scutiți de contribuția la sănătate.
CASS se va aplica însă și în cazul șomerilor cu indemnizație, părinților în concediu de creștere copil, beneficiarilor de venit minim de incluziune, personalului monahal.
Măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare
Bolnavii de cancer vor fi în continuare scutiți de la contribuțiile la CASS, însă se introduce CASS pentru alte categorii.
Se menține calitatea de asigurat fără plata contribuției pentru bolnavii cu afecţiuni oncologice beneficiari de programele naţionale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecţiuni.
- persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, pentru aceste drepturile bănești.
- persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în concediu pentru creşterea copilului potrivit prevederilor art. 2 şi art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor -persoanele fizice care beneficiază de venitul minim de incluziune.
- personalul monahal al cultelor recunoscute. Reduceri de cheltuieli propuse în proiectul măsurilor de austeritate În domeniul cheltuielilor bugetare, prin prezentul proiect de lege se propun o serie de măsuri care să conducă la reducerea cheltuielilor bugetului general consolidat, astfel:
- acordarea, în anul 2025, începând cu luna august, a stimulentelor prevăzute în diverse acte normative pentru anumite categorii de personal, în limita a 30% din salariul de bază;
- limitarea majorării salariale acordată personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi celui implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă, de la până la 50%, la până la 35%;
- limitarea majorării salariale a indemnizațiilor lunare ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi primarilor şi viceprimarilor unităţilor administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, de la până la 50%, la până la 35%;
- limitarea majorării salariale acordată personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice prevăzut la art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaţionale, pe durata desfăşurării activităţii în acest domeniu, de la până la 50%, la până la 35%;
- neacordarea majorării salariale pentru proiectele al căror termen de realizare este depășit;
- acordarea indemnizației de hrană de 347 lei lunar, începând 1 ianuarie 2026, numai pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice;
Citește și: 87.800 lei/ lună pentru sindicalistul Bărăscu. Amenință cu greva generală dacă se taie salariile
Pensiile speciale ale magistraților nu vor fi indexate cu rata inflației în anul 2026.
De asemenea, se suspendă, în 2026, plata de către stat a cheltuielilor de repatriere a românilor decedați în străinătate.
