Cum poate fi creștinismul un liant al Europei și ce pericole îl pândesc în UE

DE Silviu Sergiu | Actualizat: 25.10.2019 - 07:19

Newsweek România a participat la Micul Dejun cu Rugăciune. Evenimentul s-a dovedit mai degrabă unul de networking creștin decât o întâlnire sectară, așa cum susțin „progresiștii“.

SHARE

Pe agenda publică românească și-au făcut loc, cu precădere în ultimul an, temele creștine. Am avut un referendum de definire a familiei în Constituție drept uniunea dintre un bărbat și o femeie, accentele antireligioase și-au făcut apariția în discursurile liderilor partidelor noi, reprezentanți ai Noii Stângi, liderii conservatori au devenit tot mai vocali, acuzând o conspirație de stânga, menită a combate valorile creștine.

Referendumul din România a fost chiar inclus într-o producție Netflix, în fapt un documentar care prezintă o mișcare creștină, extrem de influentă la Washington, ca pe o sectă periculoasă. Tușele propagandistice de stânga sunt evidente, fapt care diluează din valoarea documentară a producției.

Miniseria a avut premiera pe 9 august 2019 și examinează un grup creștin conservator - cunoscut sub numele de „Family“ sau „Fellowship“ -și influența sa asupra politicii americane.

Producător executiv este Jeff Sharlet, autorul a două cărți de succes peste Ocean, care tratează aceeași temă: „Strada C: Amenințarea fundamentalistă la adresa democrației americane“ și „Familia: Fundamentalismul secret în inima puterii americane“.

Temele sensibile, ultra-conservatoare, au fost evitate de vorbitori, discursurile fiind destul de moderate

Unul dintre evenimentele celebre organizate de „Family“ este Micul Dejun cu Rugăciune, care are loc anual la Washington și la care președinții americani în funcție nu ratează prezența.   

Modelul a fost preluat peste tot în democrațiile și lumea occidentală, la Bruxelles, Berlin, Londra, Ierusalim, Sofia și București, unde a 14-a ediție a Micului Dejun s-a desfășurat pe 2 și 3 octombrie, la Palatul Parlamentului, în organizarea Grupului Creștin de Rugăciune din Parlamentul României.

Scurt istoric

Primul Grup de Rugăciune a fost inițiat în Parlament încă din anul 1993 de către Petru Dugulescu și Ioan Alexandru, iar prima întâlnire a avut loc, ironia sorții, în fostul sediu al Comitetului Central al PCR, care găzduia pe atunci Senatul României.

În timp, Micul Dejun cu Rugăciune a devenit mai puțin o întrunire religioasă, cât un eveniment de networking, la care participă politicieni, ONG-uri creștine, lideri ai bisericilor creștine, ambasadori, oameni de afaceri. Majoritatea confesiunilor își trimit reprezentanți, scopul evenimentului fiind de a facilita ecumenismul creștin, de a nivela asperitățile între ortodocși, catolici, protestanți și neo-protestanți.

Vorbitori la Micul Dejun cu Rugăciune: Sergiu Nistor, Ioan Aurel Pop, Marcel Ciolacu, Titus Corlățean, Stelian Tofană, Ionuț Mavrichi și Ludovic Orban (de la stânga la dreapta)

De altfel, esența evenimentului de anul acesta a surprins-o deputatul PNL de Suceava, Dumitru Mihăilescul, președintele Grupului Creștin de Rugăciune din Parlamentul României: „Am zis că-i mai bine să facem mai mult socializare, să împărtășim gânduri împreună, creștini din biserica ortodoxă, catolică, neo-protestantă, să ne gândim împreună ce soluții găsim noi pentru România“.

Dintre politicieni, în sală au fost doi candidați la Președinție: Theodor Paleologu (Partidul Mișcarea Populară) și Ramona Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste, formațiunea lui Dan Voiculescu). Primul este un intelectual liberal-conservator, cu doctorat la Sorbona.

Doamna Bruynseels crede că pământul este plat. Conducerea PNL a fost și ea reprezentată la vârf, de președintele Ludovic Orban și secretarul general Robert Sighiartău. Nu este o surpriză, de vreme ce în conducerea partidului sunt mai mulți lideri aparținând comunităților neo-protestante din nord-vestul țării.

Moderație

Tema ediției din acest an a fost „Valori identitare europene“. Altfel spus, în ce măsură integrarea europeană afectează identitatea națională sau pe cea creștină și, de cealaltă parte, cum a fost și este creștinismul un liant în procesul de integrare europeană.

Temele sensibile, ultra-conservatoare - ca de pildă dreptul la avort sau drepturile minorităților sexuale -, au fost evitate de vorbitori, discursurile fiind destul de moderate. O realitate care nu susține teza că astfel de întâlniri ar fi evenimente sectare. 

În seara de 2 octombrie a avut loc o recepție în onoarea participanților la eveniment organizată de Senatul României. Unul dintre membrii de seamă ai Grupului Creștin de Rugăciune este Gabriel Leș, fostul ministru al Apărării.

El le-a vorbit celor prezenți,  într-o paradigmă mai războinică, despre pericolele la care se expun valorile creștine: „Dacă ne uităm cu atenție în trecutul Europei, vom regăsi limpede faptul că rădăcinile ei sunt creștine.

Astăzi, asistăm din păcate la negarea rădăcinilor iudeo-creștine ale civilizației occidentale. Într-o vreme când valorile creștine, tradițiile sunt puse la încercare, este important ca noi - elite, politicieni, oameni de afaceri, formatori de opinie-, să ne implicăm în această luptă“.

Apoi, Leș a săvârșit un act ratat, care a trecut aproape neobservat. „Această luptă nu se dă pentru valorile materiale, ci, din păcate, pentru valorile spirituale (sic!)“.

Robert Cazanciuc (PSD), vicepreședinte al Senatului și fost ministru al Justiției, a încercat să preîntâmpine eventualele critici că politica și biserica nu trebuie amestecate într-un stat laic: „Niște turiști care vizitau clădirea au întrebat de ce este organizat un eveniment ecumenic în Parlament?

Ce legătură are politica cu religia?(...) Religia trezește spriritualitatea oamenilor, scoate ce e mai bun din noi. Un parlament laic nu înseamnă un parlament fără valori“.

A venit apoi rândul arhidiaconului Ionut Mavrichi, consilier patriarhal şi cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, să rostească rugăciunea „Tatăl Nostru“ și să țină un scurt discurs, în care a strecurat o critică voalată la adresa regimurilor politice europene din trecut, care au făcut posibile marile tragedii ale secolului trecut.

Arhidiaconul Ionuț Mavrichi, din partea BOR, și deputatul PNL Dumitru Mihăilescul au fost gazdele evenimentului, la care a cântat soprana Laura Bretan

„Sfântul Pavel ne spune că nu este stăpânire decât de la Dumnezeu, iar stăpânirile care sunt, de Dumnezeu sunt rânduite. Este greu de înțeles, mai ales după experiența totalitarismelor secolului XX, cum ar trebui să ne supunem puterii politice ca fiind rânduite de Dumnezeu“, a spus arhid. Mavrichi.

Prima seară s-a încheiat cu cântece bisericești interpretate de Corul „Ison“ al Seminarului Ortodox din București, condus de părintele arhidiacon Nifon Constantin.

Este vorba de cântări bizantine, inclusiv una din cele mai vechi cântări liturghice atestate în istoria creștinismului, „Lumină lină“. Apoi, soprana Laura Bretan a susținut un recital, încântând auditoriul cu vocea ei.

Valori în pericol

Pe 3 octombrie dimineața a avut loc Micul Dejun cu Rugăciune propriu-zis. După ce Laura Bretan a intonat „Deșteaptă-te, române!“, președintele Bisericilor Baptiste Române din America, Ovidiu Rauca, a rostit rugăciunea din deschiderea evenimentului.

Majoritatea discursurilor au rostogolit tema valorilor creștine care ne țin uniți în Europa. Cu mici sau mari variațiuni. Robert Sighiartău, secretar general al PNL, a apreciat că „valorile identitare europene sunt perfect compatibile cu valorile identitare românești“. 

El a citat in extenso din Konrad Adenauer, primul cancelar al Germaniei postbelice, părinte fondator al Uniunii Europene: „Această Europă, cu a sa cultură clădită pe creștinism, trebuie salvată cu orice preț. Aceasta este marea datorie a partidelor creștine.

Trebuie să salvăm Europa de dragul lumii întregi. Nu putem permite ca Europa să fie înghițită de Asia. De aceea spun: ne vom opune oricărui colectivism, indiferent cum se numește acesta.

Dorim să salvăm, pentru lumea întreagă, libertatea persoanei, așa cum a dezvoltat-o creștinismul și vrem să salvăm Occidentul creștin de dragul lumii întregi“.

Avertismentul lui Iohannis

Mesajul președintelui Klaus Iohannis, rostit de Sergiu Nistor, consilier prezidențial pentru cultură, culte și Centenar, a fost primit cu răceală de auditoriu și aplaudat anemic la final. Motivul? Șeful statului s-a poziționat împotriva Referendumului pentru familie, printr-o serie de afirmații contondente.

Nici cu prilejul Micului Dejun cu Rugăciune, Klaus Iohannis nu a ratat ocazia să avertizeze asupra consecințelor periculoase ale intoleranței religioase.

Președintele Klaus Iohannis a avertizat asupra consecințelor periculoase ale intoleranței religioase

„Două conflagrații mondiale, Holocaustul din timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial, purificările etnice din fosta Iugoslavie, ne-au arătat în mod tragic că identitățile pot fi invocate pentru a servi drept surse de manipulare, război, suferință și moarte.

Protejarea identității poate fi garantată prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului (aluzie la drepturile gay - n. red.). Există un pericol al revenirii discursului intolerant, al folosirii argumentului identitar pentru afectarea solidarității europene.

Acest risc nu a fost eliminat, ba chiar el are forme concrete astăzi în manipularea demagogică și populistă a atașamentului față de propria identitate“, a transmis șeful statului, prin intermediul consilierului Sergiu Nistor.

Despre Referendumul pentru familie nu s-a discutat aproape deloc. Excepție a făcut senatorul PSD Titus Corlățean, și el membru al Grupului Creștin de Rugăciune din Parlamentul României.

„Noi, în Parlament, deși avem dispute legislative, am știut să câștigăm acele bătălii esențiale, care trebuia câștigate. Mă refer la referendumul pentru familia fundamentată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie.

Am știut să stopăm acele evoluții  legislative care contraveneau identității noastre creștine și valorilor în care credem“, a spus Corlățean.

Perspectiva istoricului

Cel mai așteptat discurs a fost cel al lui Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române și rector al Universității „Babeș- Bolyai“ din Cluj.

„Una dintre cauzele întârzierilor din procesul de integrare europeană vine, cred eu, dintr-o percepție greșită a istoriei continentului, mai exact din eroarea de a crede că, în calea unității continentului, stau națiunile și statele naționale.

Unii decidenți politici cred că dizolvarea națiunilor sau diminuarea rolului lor ar determina o construcție europeană de succes. Este o direcție de gândire falimentară. Unitatea Europeană nu trebuie făurită împotriva națiunilor.

Ideea că, pentru integrare, este suficientă identitatea creată prin lideri, prin legislație, prin libera circulație a persoanelor și a forței de muncă, prin reglementări privind alimentația publică, de exemplu, este falsă“, a statuat Ioan Aurel Pop.

Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, susține că Uniunea Europeană nu trebuie făurită împotriva națiunilor

În opinia sa, identitatea europeană „nu se poate baza numai pe regulamenete, directive și legi, ci trebuie să se bazeze pe conștiința de european(...) sau, pe românește, pe convingerea de a fi european“.

Președintele Academiei Române a punctat apoi cele mai importante perioade și evenimente istorice care au coagulat construcția europeană din zilele noastre.

Despre Statul Roman (regat, republică și apoi imperiu) a spus că „a creat premisele unei unități europene, în limitele geografice a lumii civilizate de atunci“.

Apoi, creștinismul s-a consacrat în Evul Mediu, când s-a răspândit pe tot continentul european. 

„În Evul Mediu, care înseamnă sec. VIII- XVI, popoarele s-au unit, inclusiv în cadrul cruciadei târzii, ca să apere valorile europene și să îndepărteze ceea ce alogenii cuceriseră în două colțuri ale Europei: în Peninsula Iberică și în Peninsula Balcanică. Apărarea acestor valori s-a făcut în numele republicii creștine europene“, a spus Pop.

El a punctat că „Evul Mediu a generat două structuri înglobante sau universaliste care au fortificat ideea de Europă: Imperiul și Biserica“.

Elementele care au favorizat această construcție imaginată europeană au fost valorile spirituale și cele culturale“, a adăugat președintele Academiei.

El a încheiat cu regretul că „astăzi nu există cele mai bune circumstanțe pentru consolidarea construcției europene“, dar și-a exprimat speranța că este vorba doar de un moment vremelnic.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.