În Senat, se află în dezbatere un proiect de modificare a Legii privind dreptul de autor și a drepturilor conexe, pentru armonizarea cu legislația europeană, care prevede facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități la producțiile culturale (de exemplu, introducerea unor interpreți care să traducă în limbaj mimico-gestual documentarele difuzate la televizor).
Citiți aici proiectul de modificare a Legii dreptului de autor.
Totuși, în expunerea de motive privind modificarea legii, realizată de Guvernul României, apar o serie de propuneri considerate controversate de către organismele de gestiune colectivă.
Astfel, CREDIDAM atrage atenția că, în expunerea de motive pentru modificarea legii în prezent, se invocă o scrisoare a Comisiei Europene, din 7 decembrie 2017, în condițiile în care legea fusese deja modificată în sensul observațiilor CE, în martie 2018.
În scrisoarea de la Comisia Europeană, României i s-a atras atenția că trebuie să le lase libertatea autorilor de a alege dacă vor să accepte sau să interzică utilizarea operelor lor. Până la ultima modificare a legii, în opinia Comisiei, autorul era lipsit de acest drept exclusiv, ceea ce se considera a fi o îngrădire.
Citește și: CREDIDAM acuză impozitarea excesivă a artiștilor, prin modificarea Codului Fiscal
În ultima modificare a legii, se prevede expres dreptul autorului de a da mandat sau a retrage mandatul acordat unui organism de gestiune colectivă, atât din România cât și din străinătate. De asemenea, în ultima modificare a legii, în luna martie 2018, motivată prin implementarea Directivei EU privind gestiunea colectivă, România a introdus „entitățile de gestiune independente” care funcționează în paralel cu organismele de gestiune colectivă. Spre deosebire de organismele de gestiune colectivă, avizate și controlate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), entitățile independente sunt definite drept „persoane juridice cu scop lucrativ”, adică societăți comerciale, motiv pentru care nu le pot controla nici ORDA - deși, potrivit legii, organismele independente ar trebui să notifice ORDA în 15 zile de la înființare, pentru a fi luate în evidență, iar amenda pe care o pot aplica este maxim 30.000 lei -, și nici Registrul Comerțului, pentru că nu are competențe legale în domeniul proprietății intelectuale. ORDA, cel mult, le poate da o amendă dacă încalcă legea, a explicat CREDIDAM.
Citește aici cum s-a modificat Legea dreptului de autor în luna martie.
Acum, Guvernul propune o nouă modificare a legii, prin care una dintre principalele surse de colectare, comunicarea publică (baruri, hoteluri, restaurante) devine facultativă, în loc să fie obligatorie, ca până acum, ceea ce, explică directorul CREDIDAM, Ștefan Gheorghiu, „înseamnă o anulare a capacității de a colecta pentru organismele de gestiune colectivă, dar și abuzuri de necontrolat împotriva proprietarilor de firme care folosesc muzică sau proiecții audiovizuale, pentru că, de exemplu, la un patron de hotel, restaurant sau bar pot veni mai mulți indivizi sau entități juridice care să spună că dețin drepturile de proprietate pe câte o melodie, alții pe altă creație artistică, ceea ce imposibil sau foarte greu de controlat. Vă imaginați ce haos s-ar crea pe piață. Oricum, România ar fi unica țară în lume care, după 22 de ani, ar distruge un sistem de aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală, sistem benefic și bugetului statului român. Numai CREDIDAM a virat, din anul 2000 până în prezent, la bugetul statului și prin asigurări, peste 40 milioane de euro”.
Citește și: Artiștii se plâng că sunt taxați de două ori
Organismul de gestiune colectivă mai atrage atenția și asupra unei alte propuneri de modificare a legii, o notă tranzitorie prin care organismele de gestiune colectivă sunt obligate să aibă un mandat special pentru cei pe care îi reprezintă. Această măsură se aplică doar organismelor de gestiune colectivă, nu și entităților independente. „Noi avem 15.000 de membri și un milion de membri străini, cum putem să îi târâm pe toți la notar?”, a mai spus Ștefan Gheorghiu.
CREDIDAM mai semnalează și alte probleme în Legea dreptului de autor și propune câteva soluții:
„1. Să se renunțe pe drept de autor la propunerea pentru gestiunea facultativă în comunicarea publică/ambiental (adică hoteluri, restaurante, baruri, unde se difuzează muzică sau imagini) și să se facă GESTIUNE EXTINSĂ (organismul de gestiune colectivă reprezintă și pe cei neînscriși). Astfel, cei care nu sunt înscriși, pot solicita banii cuveniți, pe o perioadă de trei ani în urmă. În cazul gestiunii colective facultative, OGCul poate colecta doar pentru membrii care au repertoriul actualizat la zi, ceea ce, evident, pe de o parte, duce la pierderea unor sume mari de bani, pe de altă parte, deschide larg porțile către încălcarea legii prin neplata remunerațiilor datorate creatorilor. Pe drepturi conexe, trebuie să rămână gestiune colectivă obligatorie, așa cum funcționează sistemul actual. De altfel, scrisoarea Comisiei EU nu pomenește nimic despre drepturile conexe;
2. Să se reintroducă în lege drepturile artiștilor interpreți în audiovizual, care au dispărut, fiind înlocuite cu “obiecte”. Dacă pentru utilizarea muzicii se plătește în sistemul actual (gestiune colectivă obligatorie), pentru imagini (televizoare, ecrane etc.) acest drept a dispărut, fiind înlocuit cu “obiecte”. Precizăm că organismele de gestiune colectivă sunt asociații nonprofit, ca atare nu pot funcționa ca anticariate sau alte activități de vindere/cumpărare de obiecte.
3. Să se reintroducă sancționarea utilizatorilor care nu furnizează informațiile necesare repartiției banilor colectați. În forma actuală a legii, utilizatorii care nu comunică informațiile necesare repartizării banilor colectați, pot fi sancționați cu amenzi. Această prevedere a dispărut din acest proiect de lege;
4. Să se mențină prevederea (ORDA a vrut să o scoată) care explică, orice documente, „cu respectarea dispozițiilor Regulamentului Uniunii Europene privind datele personale”. Acum, în lege, se prevede că ORDA poate cere, cu ocazia controlului, orice fel de documente. Propunerea din proiectul de modificare a Legii dreptului de autor și drepturilor conexe, având sintagma „cu respectarea dispozițiilor regulamentului european privind datele personale” limitează posibilul abuz de putere al ORDA și evită sancțiunile uriașe pe care ni le poate da Autoritatea Națională pentru Datele Personale. ORDA ne poate da maximum 30.000 lei amendă, pe când amenzile aplicate de Autoritatea sunt între un milion de euro și 20 milioane de euro sau 4 la sută din suma colectată în anul precedent. Această prevedere din proiectul de lege, obligă funcționarii ORDA la rigoare și la motivarea cererilor lor”.
