Crăciunul, sărbătoarea Nașterii lui Iisus Hristos. Tradiții, credințe și superstiții românești

DE Daniel Toșa | Actualizat: 25.12.2024 - 13:26
Crăciunul, sărbătoarea Nașterii lui Iisus Hristos. Tradiții, credințe și superstiții românești - Foto: Profimedia images
Crăciunul, sărbătoarea Nașterii lui Iisus Hristos. Tradiții, credințe și superstiții românești - Foto: Profimedia images

Crăciunul, sărbătoarea Nașterii lui Iisus Hristos. Crăciunul, una dintre cele mai importante sărbători creștine, marchează Nașterea Domnului Iisus Hristos și este însoțit de numeroase obiceiuri, superstiții și tradiții, păstrate de-a lungul secolelor.

SHARE

Creștinii prăznuiesc astăzi Crăciunul, sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos, la 25 decembrie. Este un moment cu o încărcătură profund religioasă, dar și culturală, marcat prin obiceiuri și superstiții.

Crăciunul, sărbătoarea Nașterii lui Iisus Hristos. Tradiții, credințe și superstiții românești

Nașterea Mântuitorului este considerată primul praznic împărătesc al creștinismului, fiind relatată în Evangheliile după Matei și Luca, care indică Betleemul drept locul nașterii.

Una dintre poveștile populare despre Nașterea Domnului amintește de Crăciun și Crăciunoaia, bătrânii care nu i-au oferit adăpost Fecioarei Maria, forțând-o să nască într-o iesle. 

Biserica Nașterii Domnului din Betleem, construită de împărăteasa Elena în secolul al IV-lea, este unul dintre cele mai vechi locuri de închinare creștină, atrăgând pelerini din întreaga lume.

Citește și: SĂRBĂTOARE 25 DECEMBRIE Prima zi de Crăciun. Povestea nașterii lui Iisus Hristos

Tradiții de Crăciun în România

În România, Crăciunul este sărbătorit cu bucurie de toate generațiile. Colindatul copiilor este un obicei vechi, iar cântecele ritualice, precum „Steaua sus răsare” sau "Domn, Domn să-nălțăm" transmit vestea Nașterii Domnului.

Citește și: Tradiții de Crăciun din întreaga lume: De la „Slobozirea roatei de foc”, la „Slujba cocoşului”

Colindele au și rolul de a alunga răul din gospodării, iar cei care le interpretează sunt considerați aducători de noroc. În unele părți din Ardeal, grupuri de feciori cântă colinde până aproape de revărsatul zorilor, păstrând viu un obicei ancestral.

Bradul împodobit este un simbol al Crăciunului, deși în cultura populară românească acesta avea inițial funcții funerare. Printre alte tradiții se numără „Viclieimul” sau „Irozii”, o piesă de teatru popular ce reconstituie șiretenia lui Irod și nașterea Mântuitorului.

Românii consumă astăzi preparate specifice, precum cârnații, sarmalele, tobă și cozonac, pregătite după tăierea porcului de Ignat. Postul de 40 de zile precedă masa de Crăciun, încheiată cu Sfânta Liturghie.

Superstiții de Crăciun în România

Românii respectă și numeroase superstiții în funcție de regiunea țării din care provin. De exemplu, în Maramureș, vitele și casele sunt unse cu usturoi pentru a alunga spiritele rele. De asemenea, în Bucovina, se pune pe masă un colac și un pahar de apă pentru sufletele celor răposați.

O altă superstiție pe care românii o respectă cu sfințenie este curățenia. În ziua de Crăciun nu se mătură, iar gunoiul strâns a doua zi este dus la rădăcina pomilor pentru rod bogat.

Newsweek România vă urează un Crăciun fericit!

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te