Un raport recent, publicat de Fundația Henry Jackson (cu sediul la Londra, de orientare conservatoare) susține că modul în care a tratat inițial epidemia guvernul Chinei și netransmiterea în mod adecvat a informațiilor către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au încălcat articolele șase și șapte din Regulamentele Internaționale de Sănătate (IHR), un tratat la care China este semnatar și obligată legal să îl respecte. Aceste încălcări au permis ca focarul să se răspândească rapid în afara orașului Wuhan, locul de origine al virusului, susține raportul Fundației Henry Jackson.
Printre principalele reproșuri făcute de raport la adresa conducerii Chinei se numără faptul că nu a dezvăluit date care ar fi arătat dovezi ale transmiterii de la om la om pe o perioadă de până la trei săptămâni de la descoperire, a furnizat OMS informații eronate despre numărul de infecții între 2 și 11 ianuarie 2020, nu a reușit să interzică vectori de infecție virală zoonotică letală (de origine animală), a permis la 5 milioane de oameni (aproximativ echivalent cu dimensiunea zonei metropolitane din San Francisco, California sau a Greater Boston, Massachussets din SUA) să plece din Wuhan înainte de a impune blocarea la 23 ianuarie 2020, în ciuda cunoștințelor de transmitere de la om la om.
Potrivit relatărilor invocate de RFI, Marea Britanie ar avea o cerere în valoare de 351 miliarde lire sterline (449 miliarde USD) pentru daune-interese pe baza cheltuielilor guvernamentale anunțate oficial.
Folosind aceeași metodologie, SUA ar putea cere 933,3 miliarde de lire sterline (1.200 miliarde USD), Canada 47,9 miliarde de lire sterline (59 de miliarde USD) și Australia de 29,9 de miliarde de lire sterline (37 miliarde de USD).
Raportul utilizează cheltuielile anunțate oficial începând cu 5 aprilie 2020, mai degrabă decât cheltuielile totale prognozate pe întreaga durată a crizei - care este de așteptat să fie mult mai mari - întrucât ultima cifră nu va fi cunoscută timp de câteva luni.
Recunoscând dificultățile în asigurarea justiției internaționale, raportul oferă 10 căi juridice potențiale diferite de acțiune împotriva Chinei în jurisdicții interne și internaționale. În timp ce multe dintre acestea aplică tratate, altele decât IHR, raportul susține că avocații internaționali publici ar putea - așa cum s-a făcut anterior - să utilizeze clauze relevante pentru a respecta normele internaționale.