Peste 84% dintre adolescenții cu vârste între 14 și 19 ani care au cont de TikTok accesează platforma zilnic, iar peste jumătate dintre aceștia (53,4%) o fac de mai mult de patru ori pe zi, ei petrecând, în medie, în jur de două ore jumătate pe platformă, relevă un sondaj realizat de World Vision România, cu prilejul Zilei Siguranței pe Internet.
8 din 10 tineri intră zilnic pe TikTok. Aproape jumătate nu verifică informațiile prezentate
Alte concluzii alte sondajului ''Generația TikTok' arată că deschiderea unui cont se face în jurul vârstei de 13 ani, iar mai mult de 4 din 10 tineri (41,6%) nu verifică informația furnizată, în timp ce 1 din 10 tineri și-a pus un diagnostic al unei probleme psihologice în urma vizionării conținutului de pe platformă.
Citește și: Manipularea masivă pe TikTok în favoarea lui Călin Georgescu a speriat Franța. Rețeta Kremlinului
Potrivit unui comunicat al World Vision România, organizația marchează marți, 11 februarie, Ziua Siguranței pe Internet, printr-o campanie de informare a tinerilor, realizată în parteneriat cu TikTok. Campania are la bază trei piloni: empatia față de ceilalți utilizatori, gândirea critică asupra conținutului și menținerea unui echilibru digital în utilizarea platformei, scrie Agerpres.
Conform studiului lansat de Fundația World Vision România, 8 din 10 tineri (84,2%) accesează platforma TikTok zilnic. Persoanele de gen feminin tind să folosească platforma TikTok mai des decât persoanele de gen masculin.
Citește și: „Provocarea Paracetamol” un pericol real de pe TikTok. Ce fac părinții după trendul de pe net?
Timpul petrecut pe internet este direct corelat cu frecvența utilizării platformei TikTok: în medie, tinerii petrec 2 ore jumătate pe TikTok pe zi, conform studiului și peste 5 ore pe internet, în general. În același timp, tinerii care accesează mai des și petrec mai multe minute pe platformă o consideră ca fiind mai utilă pentru ei.
Întrebați care sunt motivele pentru care își deschid cont de TikTok, majoritatea tinerilor au spus că o fac pentru divertisment (74,2%), 43,5% pentru petrecerea timpului liber, 43,1% pentru informare, iar 33% pentru că majoritatea colegilor și prietenilor o folosesc. Mai mult de jumătate dintre utilizatori (58,2%) consideră că platforma are un impact mai degrabă pozitiv asupra lor.
Întrebați ce tip de conținut vizualizează frecvent pe platforma TikTok, 79,2% dintre tineri menționează divertismentul, 46,3% conținut informațional, 45,7% social, 44,7% educațional, 19,7% politic și 14,8% pagini de știri. Un sfert dintre tineri (25,6%) creează conținut în platformă.
Tinerii urmăresc cel mai mult conturi ale prietenilor și persoanelor apropiate (76,8%), vedete (68,6%), specialiști în anumite domenii (36,7%), oameni politici (15,2%) sau jurnaliști (9,9%).
Rezultatele studiului arată că nu există diferențe majore între urban - rural pe TikTok. Astfel, platforma este un instrument care atenuează diferențele, iar adolescenții din urban și rural au comportamente similare de consum.
De asemenea, peste 41% dintre tineri nu verifică informațiile pe care le găsesc pe TikTok, însă dintre cei care le verifică, 84% caută informații suplimentare pe Google. Peste 43% dintre tineri consideră în mare sau în foarte mare măsură că informația furnizată de TikTok este credibilă.
Studiul mai relevă că 8 din 10 tineri au primit, în perioada campaniei electorale și ulterior în perioada alegerilor, conținut pe TikTok despre alegeri. Printre sentimentele pe care le aveau când vedeau aceste informații se numără: o treime s-au simțit informați (33,8%), aproape un sfert s-au simțit amuzați (23,6%), 2 din 10 adolescenți s-au simțit confuzi (19,6%), iar 1 din 7 tineri s-au simțit revoltați (14,2%). Mai mult de un sfert (27%) au distribuit mai departe conținut politic în perioada alegerilor.
Timpul petrecut pe platformă este direct corelat cu percepția asupra credibilității acesteia. Cu cât stau mai mult pe platformă cu atât pare mai credibilă. Tinerii care consideră informația de pe TikTok credibilă și utilă petrec în general mai mult timp pe internet. Cu alte cuvinte utilizatorii intensivi, 'high users', tind să certifice/recertifice circular credibilitatea și utilitatea platformei TikTok.
„Corelarea rezultatelor studiului arată că importanța verificării informațiilor primite crește odată cu înaintarea în vârstă a respondentului și trecerea lui într-o clasă mai mare”, se spune în comunicat.
O altă informație dezvăluită de studiul World Vision România este că 1 din 10 tineri și-a pus un diagnostic al unei probleme psihologice (depresie, autism, ADHD) în urma vizualizării de conținut pe TikTok, iar 6 din 10 tineri (61,2%) consideră că TikTok poate oferi sfaturi psihologice viabile, utile. Mai mult, 53,5% dintre tineri consideră că TikTok poate oferi sfaturi medicale viabile/utile.
„Procentul copiilor care își pun diagnostice medicale sau psihice pe TikTok scoate în evidență o altă problemă: lipsa oportunităților pentru acești copii de a-și exprima temerile altfel și a-și pune diagnostice de certitudine cu psihologi și medici în viața reală. Atragerea atenției tinerilor asupra acestor probleme poate contribui la educația lor, la recunoașterea simptomelor, precum și la accesul la informații altfel inaccesibile. De asemenea, poate facilita depistarea timpurie și diagnosticarea mai rapidă”, transmit realizatorii studiului.
Persoanele de gen feminin sunt mai predispuse la autodiagnosticare cu afecțiuni psihologice sau, corelat, respondenții de gen masculin sunt mai puțin sensibili la informațiile psihologice. Dintre tinerii care s-au 'autodiagnosticat' cu o problemă psihologică pe TikTok, 7,8% au urmat un tratament pentru această afecțiune, recomandat de platformă, mai puțin de 1% din totalul respondenților. Cu cât adolescenții petrec mai mult timp pe platformă, aceștia sunt mai predispuși la a urma tratamente pentru afecțiuni psihologice recomandate.
„Cu cât tinerii accesează mai des platforma TikTok, sunt mai încrezători în sfaturile medicale și psihologice de pe platformă. Tinerii cu o încredere ridicată în platformă consideră că TikTok oferă sfaturi medicale și psihologice utile”, mai arată sondajul.
Chestionarul are un eșantion de 1.178 de respondenți, cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani (cu o vârstă medie de 16,4 ani). Baza a fost ponderată pe categoriile de gen și mediu de rezidență conform INS. Sondaj reprezentativ național cu o marjă de eroare de +/-3% pentru un interval de încredere de 95%.
