AGENDA SUMMITULUI
Discursul de deschidere a Summitului
Sabin Orcan:
➜ Prețul energiei este cel mai bun indicator al faptului că se poartă un război nu departe de granițele noastre.
➜ În plină criză România are o șansă. Are resurse energetice de invidiat. Vom profita de această situație pentru a ne câștiga independența energetică și a deveni exportatori regionali.
➜ Avem proiecte interesante, minicentralalele nucleare. Întrebarea este dacă le vom putea face pe toate astfel încât cetățenii de rând să nu simtă foarte tare în buzunar această criză. E o provocare. Oamenii au primit facturi regularizate pe care nu le-au înțeles, nu au înțeles ce înseamnă liberalizarea. Trebuie să le explicăm oamenilor aceste lucruri.
PANEL 1 - Ce oportunități se deschid României în plan energetic si cum poate beneficia de ele?
➜ Cum poate scăpa Europa de gazul rusesc? Care sunt altenativele?
➜ Gaz lichefiat versus gaz pe conducta
➜ Care ar fi principalele magistrale de gaz care trebuie sa fie construite ca să aprovizioneze Europa?
➜ Gazul din Marea Neagră - când începe exploatarea și cât va ajuta România?
➜ Cât de mare este dependența României de importul de țiței?
➜ Redeschiderea minelor de carbuni-este sau nu rentabila? Cât ne salveaza pentru producția de energie?
➜ Când și în ce condiții vor începe construcţiile reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi a SMR-ului de la Doiceşti? Care vor fi efectele pentru români?
Speakeri: Virgil Popescu, Cristian Bușoi, Cristina Prună, Robert Ciocioi, Alexandru Tănasă, Ion Sterian (director general Transgaz), Răzvan Popescu (CEO Romgaz), Cosmin Ghiță (Nuclearelectrica).
Virgil Popescu, ministrul Energiei:
➜ Vom trece iarna cu bine. Nu va fi o iarnă grea dpdv al temperaturilor, ci este o iarnă grea din cauza războiului hibrid, din cauza manipulării prețului gazului de către Rusia.
➜ Dependența Europei de gazul rusesc a scăzut amețitor, de la 45% la 9%. S-au găsit soluții alternative.
➜ România își asigură peste 85% necesarul de energie din producția internă. Au crescut flucurile de gaze care intră în România, nu sunt din surse rusești.
➜ Dorim ca în această iarnă să nu mai importăm gaz rusesc. Lucrăm cu partenerii europeni, cu bulgarii, grecii, dar și cu turcii și azerii. Ne dorim să asigurăm și aprovizionareea R. Moldova. Nu uităm de frații noștri. Conducta Iași-Ungheni este operațională.
➜ Prețul energiei electruice este dependentă de prețul gazului natural. Vedem o ușoară scădere a prețului. Ordonanța 119/2022 este în vigoare, avem plafonat prețul pentru populație. Când Parlamentul o va adopta cu modificări și va fi promulgată va intra în vigoare cu modificările de rigoare.
Cristina Prună, USR:
➜ În privința Ordonanței 119/ 2022, am depus amendamente pentru a o corecta. Unul din amendamente spune că nu ar trebui să se ia în considerare consumul pe anul precedent. Noi am propus gradual. Această ordonanță elimină anumiți consumatori non- casnici din rândul beneficiarilor Ordonanței 119/2022, iar, de pildă, operatorii din telecom au crescut prețurile și, deci, tot consumatorii finali suportă aceste creșteri.
➜ Este o criză pe partea de producție. Cât nu ne vom crește producția de energie, oricât de mult am plafona prețul, situația asta nu se poate perpetua pe termen lung. Era important să avem gazele din Marea Neagră exploatate. Este o pierdere pentru noi toți.
Sabin Orcan: De ce plafonare și nu scăderea taxelor domnule ministru?
Virgil Popescu: Fluctuațile de păreț au fost atât de mari încât efectul scăderii taxelor ar fi fost foarte mic. La nivel european se discută de o supraimpozitare a producătorilor, furnizorilor, a întregului lșanț de producție și impozitare. Se discută tot mai puțin de scăderea taxelor.
➜ Măsura plafonării a fost una corectă. Cu toate problemele de implementare, a calmat, a ținut sub un relativ control, prețurile. Așteptăm să vedem cât încasăm la Fondul de tranziție energetică pentru a vedea dacă putem extinde măsura și către alte industrii.
➜ Scăderea dependenței de gazul rusesc va duce la o calmare a prețului. Dacă nu aveam Ordonanța toxică 114 am fi avut exploatat gazul din Marea Neagră. Trebuie
Răzvan Popescu (CEO Romgaz):
➜ În 2021, am crescut producția cu 22%, am ajuns la 5 miliarde de mc anual. Am făcut investiții, am pus în producție mai multe capacități.
➜ Am intrat în proiectul Neptune Deep începând cu luna august. Nu port da detalii, trebuie să comunicăm unitar cu OMV Petrom. Vorbim de o investiție de 4 miliarde de euro, operatorul face diligențe pentru a prelua ce a lucrat precedentul operator. Doi ani de zile nu s-a făcut nimic. Acest proiect avansează. Când vom putea da un răspuns oficial la întrebarea când va curge gazul îl vom da. Ne-am luat angajamentul să avem aceste gaze câtr mai curând posibil.
➜ La Caragele avem în licitație două sonde de mare adâncime. Problema aici sunt dificultățile tehnice întâlnite în timpul forajului. Acum știm cu să abordăm aceste probleme.
Ion Sterian, președintele Transgaz:
➜ Dpdv al Transgazului avem îndeplinite obligații de preluare a gazelor din Marea Neagră de circa un an de zile. Am organizat licitația, am semnat contractul și vom finaliza conducta în doi ani.
➜ Operatorii de transport din România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia au trimis o scrisoare către Ursula von der Leyen pentru ca Azerbadjanul să suplimenteze aprovizionarea conductei TANAP cu gaze naturale. Se pot importa 10 miliarde de mc, cu posibilitatea creșterii cu 4 miliarde de mc.
➜ E o resuscitare a proiectului Nabucco. Nu mai e nevoie de operaționalizarea conductei TAP 2, ca să creștem capacitatea la 20 miliarde mc. Putem rămâne cu 10 miliarde care ajung în inima Europei, în Italia.
Sabin Orcan:
➜ Puteți confirma că pe acest circuit poate veni gaz lichefiat din Grecia?
Ion Sterian:
➜ Suntem în discuții cu partea turcă să luam LNG, au o capacitate de 15 miliarde mc. De asemenea o soluție este Grecia.
Cosmin Ghiță, Nuclearelectrica:
➜ Strategia noastră prevede închiderea capacităților de cărbune. Va trebui să suplinim o cantitate foarte mare de energie, din surse regenerabile. Ne-am propus ținta de 2.000 de Mw acoperite cu unitățuile 3 și 4 de la Cernavodă, plus un SMR la Doicești.
➜ Contribuția anuală este 590 de milioane de euro, sumă necesară modernizării spitalelor din România.
➜ Vrem să construim 6 mincentrale nucleare SMR, tehnologia este sigură, este cunoscută. Primele centrale nucleare au fost de dimensiuni mici. Scalarea lor la unități mari a ținut de economicitate și de siguranță. Tehnologia înseamnă 90% prefabricate. România are o șansă extraordinară. Asamblarea acestor prefabricate o facem aici și putem exporta în Europa, pentru că ne propunem să fim primii care fac asta.
➜ Polonia vrea să construiască un reactor nuclear. Nuclearelectrica va fi operatorul acestui reactor.
Cristian Bușoi, europarlamentar, președintele Comisiei de energie din Parlamentul European:
➜ S-au luat măsuri în Uniunea Europeană, obligația de a avea rezerve de gaz de 80%, simplificarea ajutorului de stat, taxă de solidaritate, taxarea profiturilor extraordinare.
➜ Prețurile sunt încă foarte mari, e multă incertitudine și ne așteaptă o iarnă grea în UE, iar în România poate cea mai grea de după Al Doilea Război Mondial.
➜ Dacă ne uităm la energia regenerabilă, la ținte, ele au crescut și există sprijin pentru noi proiecte care să crească capacitățile de producție, inclusiv panouri solare în gospodării individuale. Soluția va fi și încălzirea cu lemne, iar cotele privind tăierile de lemne trebuie crescute.
➜ UE este departe de a găsi soluții pentru rezolvarea crizei, în ciuda lucrurilor pe care Uniunea le-a făcut.
Sabin Orcan: Cum simplificăm birocrația în ceea ce privește instalarea panourilor fotovoltaice?
Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei:
➜ Din august, ANRE a simplificat legislația, dar mai sunt lucruri de făcut. Reducerea birocrației depinde de ANRE și Transelectrica. Pot spune că ne implicăm și sperăm că aceste două entități să facă mai mult în acest sens.
Robert Ciocioi, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră- ACROPO
➜ Suntem o autoritate de control, de inspecție, nu ne considerăm satrapul opoeratorului, încercăm să avem un dialog civilizat win-win.
Cristina Prună, USR:
➜ Nu avem legislație pentru instalarea eolienelor pe Marea Neagră. Avem un proiect semnat cu majoritatea partidelor, sper să înțeleagă toată lumea că acest proiect de lege trebuie dezbătut, amendat și promulgat. Sunt investitori interesați. Ministerul Energiei are rețineri. Există un potențial de 65 de GW.
➜ Avem zăcăminte care ne pot transforma în jucător regional pe piața de energie.
➜ La Bruxelles se dorește o accelerare a tranziției energetice. Mare atenție să nu înlocuim dependența de gazul rusesc cu materiile prime din Asia, în special China. Avem în România resurse, în special de grafit, care trebuie exploatate.
Sabin Orcan: Cum accelerăm exploatarea gazelor de la Marea Neagră?
Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei:
➜ În 2023, consorțiul Romgaz OMV Petrom va lua decizia când se va începe exploatarea. La jumătatea lui 2027 sperăm să avem primele gaze exploatate. Sunt și alte proiecte de explorare pe Marea Neagră, înclusiv construcția de eoliene.
➜ Avem în România un stoc de gaze de 85-86%, am depășit ținta europeană.
Alexandru Tănasă (Arggo):
➜ Suntem implicați în proiecte de transformare digitală. E necesar ca noi ca indivizi să devenim mai pro-activi.
➜ Tehnologia e liantul care ne poate ajuta. Suntem un vector relevant la nivel sectorial.
➜ Avem aplicații de deconturi, de gestionare a departamentului de achiziții, gestionarea relației cu clienții. Putem adapta aplicațiile în funcție de nevoile clienților.
➜ Ne propunem să aducem în fața clienților aplicații mobile friendly în perioada următoare.
PANEL 2 - Austeritate energetică sau noi surse de energie?
➜ Stadiul programului de finanțare Casa Verde Fotovoltaice. De ce nu funcționează?
➜ Cât de accesibile și folositoare sunt centralele pe gaz pentru producția curentului electric?
➜ Cum se adaptează furnizorii de energie la noi surse de producerea a acesteia, in special energie verde regenerabila?
➜ Cum mărim capacitățile de transport și distribuție a energiei electrice si ce trebuie facut pentru a exploata potențialul de producție a energiei din parcuri eoliene amplasate în largul Mării Negre?
➜ Liberalizarea pieței – plafonarea prețului la energie – ce urmează?
Speakeri: Carmen Oprea, Andrei Liviu Antipa, Silvia Vlăsceanu, Laurențiu Urluescu, Daniela Dărăban.
Carmen Oprea, policy officer, Comisia Europeană:
➜ Tranziția de la energia verde la energia actuală, a suferit câteva modificări, având în vedere războiul. Statele membre s-au reorientat către cărbune, nuclear, care nu erau dezirabile. Acum au trebuit cumva reinventate.
➜ Ca cetățean, sper că România nu va recurge la cărbune.
➜ Avem un mecanism european de solidaritate. Dacă o țară are probleme, cei care au depozitele pline trebuie să trimită aceste gaze. Regulile trebuie să se aplice pentru toată lumea.
Andrei Liviu Antipa, vicepreședinte Administrația Fondului pentru Mediu:
➜ Centrale fotovoltaice pentru populație. Noi nu finanțăm persoane juridice. Din păcate. Vorbim doar de persoane fizice.
➜ Avem două programe „Casa verde”. Avem 45.000 de dosare depuse și 12.000 aprobate în prima fază. Trebuie să ne pregătim pentru încă 40.000 de dosare care vor veni prin al doilea program. Norma este 4.000 de dosare pe lună rezolvate. Ne apropiem de 100.000 de dosare.
➜ Primăriile vor putea accesa fonduri de la AFM pentru iluminat public care consumă puțin.
Laurențiu Urluescu, Președinte al Asociației Furnizorilor de Energie din România – AFEER:
➜ Liberalizarea pieței. Anul trecut a fost o re-liberalizare. Livberalizarea a fost făcută acum 7 an. A apărut OUG 114 care a reglementat piața. Apoi a fost o nouă liberalizare. Vorbim doar de piața en detail. Piața en gros a fost liberalizată din 2006.
➜ Noi am fost transparenți în legătură cu prețurile de pe piața en gros. Suntem într-o situație ingrată, omul primește factura de la furnizor. Anumite autorități ne-au făcut un deserviciu dpdv al încrederii în furnizor.
Daniela Dărăban, director executiv ACUE
➜ În 2021, liberalizarea s-a închis cu consumatorul casnic. Această etapă s-a suprapus peste o criză generată de creșterea prțurilor la energie, din cauza războiului din Ucraina.
➜ S-a redus foarte mult competiția între furnizori. Fiind într-o situație de criză, în care atenția se mută pe preț. Trebuie să-l ajutăm pe consumator să înțeleagă ce este în puterea lui. El trebuie să se asigure că știe cât consumă. Apoi trebuie să fie sigur că este un consum optim.
➜ Nu-i putem ajuta pe oameni pe termen lung. Trebuie gândite programe mai țintite, ca de exemplu voucherele pentru schimbarea aparatelor electrocasnice.
===================
Știrea inițială:
Evenimentul reunește invitați importanți din industria de energie și are loc într-un moment deosebit de important pentru noi toți, apropierea iernii în contextul crizei gazelor naturale generată de invazia Rusiei în Ucraina.
Criza este accentuată de valul de secetă din această vară, care a afectat puternic producția de energie hidro, dar și după creșterea fără precedent a tuturor prețurilor.
Dar, ca din orice criză, apar și oportunități. Împreună cu invitații noștri vom discuta despre șansele ca România să devină independentă din punct de vedere energetic și un hub important de distribuție în regiune.
Cum se va schimba harta geopolitică și arhitectura energetică globală? Ce posibilități avem pentru a dezvolta rapid noi capacități de producție și distribuție? Care sunt cele mai noi metode de a produce energie și cum are acces populația la diferite surse de energie?
Sunt doar câteva dintre întrebările la care am căutat să aflăm răspunsuri în cadrul evenimentului.
Tranziția la energia verde, un obiectiv al Uniunii Europene, va trebui accelerată. Avem resursele necesare pentru această tranziție? Ne ajută tehnologia? Când și cum va fi pusă în practică această tranziție
Problemele arzătoare cu care ne confruntăm în prezent, generate de criza energetică au fost dezbătute de invitații noștri de top, persoane decidente din Guvernul României, Parlamentul European și al României, consultanți și specialiști din mediul privat de afaceri.
Virgil Popescu, Ministrul Energiei, Cristian Bușoi, Europarlamentar, Președintele Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie, Cristina Prună, Deputat in Parlamentul Romaniei, Adrian Antipa, Vicepreședinte Administrația Fondului pentru Mediu, Carmen Oprea, Policy Officer at European Commission, DG Energy, Unit Security of Supply, Robert – Eugeniu Ciocioi, Președinte ACROPO, Ion Sterian, Director General Transgaz, Adrian Tanase, Digital Business Advisor, Arggo Consulting, Daniela Dărăban, Director Executiv ACUE, Silvia Vlăsceanu, Director Executiv HENRO, Laurențiu Urluescu, Președinte al Asociației Furnizorilor de Energie din România – AFEER.
2022 SUMMIT DE ENERGIE s-a desfășurat în format hibrid și a fost transmis din studioul Newsweek România. Publicul a avut acces în studio, pe bază de invitație, în limita a 20 de locuri. Pentru înscrieri vă rugăm să solicitați participarea la office@newsweek.ro, urmând să fiți confirmat de organizator.
Evenimentul a fost transmis în direct pe newsweek.ro (site aflat Top 10 cele mai citite site-uri de Știri și Analize în clasamentul publicat de SATI, cu un trafic de peste 2,6 milioane de cititori unici pe lună) și pe pagina de Facebook a Newsweek România (64.000 de urmăritori și un impact lunar al postărilor de 5 milioane persoane).
Partenerii evenimentului sunt: Grup Servicii Petroliere, Electromontaj, Transgaz, Arggo, FPPG.
Evenimentul reunește invitați importanți din industria de energie și are loc într-un moment deosebit de important pentru noi toți, apropierea iernii în contextul crizei gazelor naturale generată de invazia Rusiei în Ucraina.
Criza este accentuată de valul de secetă din această vară, care a afectat puternic producția de energie hidro, dar și după creșterea fără precedent a tuturor prețurilor.
Dar, ca din orice criză, apar și oportunități. Împreună cu invitații noștri vom discuta despre șansele ca România să devină independentă din punct de vedere energetic și un hub important de distribuție în regiune.
Cum se va schimba harta geopolitică și arhitectura energetică globală? Ce posibilități avem pentru a dezvolta rapid noi capacități de producție și distribuție? Care sunt cele mai noi metode de a produce energie și cum are acces populația la diferite surse de energie?
Sunt doar câteva dintre întrebările la care vom căuta să aflăm răspunsuri în cadrul evenimentului.
Tranziția la energia verde, un obiectiv al Uniunii Europene, va trebui accelerată. Avem resursele necesare pentru această tranziție? Ne ajută tehnologia? Când și cum va fi pusă în practică această tranziție
Problemele arzătoare cu care ne confruntăm în prezent, generate de criza energetică vor fi dezbătute de invitații noștri de top, persoane decidente din Guvernul României, Parlamentul European și al României, consultanți și specialiști din mediul privat de afaceri:
Virgil Popescu, Ministrul Energiei, Cristian Bușoi, Europarlamentar, Președintele Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie, Cristina Prună, Deputat in Parlamentul Romaniei, Adrian Antipa, Vicepreședinte Administrația Fondului pentru Mediu, Carmen Oprea, Policy Officer at European Commission, DG Energy, Unit Security of Supply, Robert – Eugeniu Ciocioi, Președinte ACROPO, Ion Sterian, Director General Transgaz, Adrian Tanase, Digital Business Advisor, Arggo Consulting, Daniela Dărăban, Director Executiv ACUE, Silvia Vlăsceanu, Director Executiv HENRO, Laurențiu Urluescu, Președinte al Asociației Furnizorilor de Energie din România – AFEER.
2022 SUMMIT DE ENERGIE se va desfășura în format hibrid și va fi transmis din studioul Newsweek România. Publicul va avea acces în studio, pe bază de invitație, în limita a 20 de locuri.
Evenimentul a fost transmis în direct pe newsweek.ro (site aflat Top 10 cele mai citite site-uri de Știri și Analize în clasamentul publicat de SATI, cu un trafic de peste 2,6 milioane de cititori unici pe lună) și pe pagina de Facebook a Newsweek România (64.000 de urmăritori și un impact lunar al postărilor de 5 milioane persoane).
Partenerii evenimentului sunt: Grup Servicii Petroliere, Electromontaj, Transgaz, Arggo, FPPG.
