Tragedia marii actrițe Gina Patrichi. A strălucit pe scena Tearului Bulandra și în filme. Privirea, susținută de ochii hipnotici, și timbrul vocii, o făceau de neignorat pentru colegi, critici și public. A fost un spirit neobosit și rebel plin de stil, care s-a stins la doar 58 de ani, din cauza unui cancer. Născută de Ziua Femeii, pe 8 martie ar fi împlinit 88 de ani.
Tragedia marii actrițe Gina Patrichi. Care au fost ultimele sale cuvinte? Era născută pe 8 martie
Gina Patrichi a fost un etalon al eleganței, frumuseii și profunzimii actoricești.
Cariera sa excepţională, înseamnă peste 50 de roluri jucate pe scenele teatrelor din Galaţi şi Bulandra din Bucureşti i peste 30 de roluri în film.
De asemenea, marea actriță a adunat 160 de personaje întruchipate în piesele Teatrului Naţional Radiofonic, dar şi zeci de roluri în Teatrul Naţional de Televiziune şi în filme şi seriale TV.
Eugenia Margareta Elena Patrichi, aa cum era numele său complet, a venit pe lume chiar de Ziua Femeii, la 8 martie 1936, în casa de la numărul 56 din Strada Cazărmii din Bucureşti.
Cu Silvia Popovici, în „Trecătoarele iubiri” din 1972 - Foto: Facebook/Cineclic
A fost al doilea copil al familiei lui Grigore Patrichi, șef de laborator la Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic, şi al Elenei Patrichi, conform radioromaniacultural.
Încă de mică, cea alintată Gina, demonstra o fire băiețoasă și dinamică, şi manifesta o fascinaţie aparte pentru teatru.
Alături de alţi copii, inclusiv de fratele său mai mare, Mircea, crea scenete, stabilea distribuţii şi își realiza costume.
Citește și: Drama actriței Margareta Pogonat. Ce s-a întâmplat cu marea sa iubire, un actor celebru?
Ulterior, pasiunea pentru teatru a devenit tot mai puternică, fiind nelipsită de la spectacolele Teatrului Armatei, actualul Nottara.
Urmează, totuși, liceul la Școala Tehnică de Chimie, însă atenţia sa nu era îndreptată decât spre lecturi din Coșbuc și Eminescu, de poezii recitate în fața oglinzii.
În anul 1952, la doar 16 ani, fără ştirea părinţilor, se înscrie la examenul de la Institutul de Teatru, unde va recita „Mama” lui George Coșbuc, în fața comisiei formate din uriașe personalități: Aura Buzescu, Al. Șahighian, George Dem. Loghin și A. Pop Marțian.
Comisia îi sugerează că este prea tânără pentru a deveni studentă la teatru, însă, după trei zile, află că este admisă, deși avea studiile liceale neîncheiate.
Va studia la clasa profesoarei Aura Buzescu, recunoscută pentru fermitatea ei, dar care o va considera una dintre cele bune studente ale sale.
Asta nu o va împiedica pe Gina cea năbădăioasă, alături de alți colgi să înceapă să să întârzie sau să absenteze de la cursuri/ În anul III, „cuțitul ajunge la os” i este exmtriculată, inclusiv cu aprobarea Aurei Buzescu. „Pe drept”, a spus Gina Patrichi mai tîrziu.
Copleșită de durere, la înmormântarea lui Toma Caragiu, mort în cutremurul din 4 martie 1977 - Foto: Facebook/Studiourile Buftea
„Nu l-am terminat de fel: în anul trei am fost exmatriculată. Pe drept. Teatrul mi-a prilejuit prima greşeală. Şi prima mare învăţătură: totul se plăteşte, greşelile la valoarea lor, iar bucuriile, dublu. Dar totul merită.
Da, iar ea (n.r. - Aura Buzescu) a consimţit la excluderea mea. Am meritat-o, repet. Aura Buzescu - această mare doamnă a scenei româneşti, de o fineţe a spiritului şi de o rară loialitate - m-a iubit mult, mi-a iubit talentul, cum spunea ea, deşi m-ar fi dorit grozav cu 4 cm mai înaltă pentru genul de actriţă de dramă în care mă vedea…
Eu o adoram, dar eram într-adevăr greu suportabilă, indisciplinată, făceam tot felul de nebunii, nu veneam la cursurile care mi se păreau plictisitoare” mărturisea actrița într-un interviu din 1970 realizat de Sanda Faur pentru revista Flacăra, citat de dosaresecrete.ro.
Citește și: Suferința sfâșietoare a marii actrițe Irina Petrescu. Pentru ce mare actor a renunțat la Hollywood?
A urmat o perioadă destul de tulbure, plină cu încercări de a-i câtiga existența făcând munci care mai de care mai diverse: a vîndut înghețată, a cochetat cu circul, a încercat să se angajeze la o fabrică de tricotaje şi a fost bibliotecară la fostul Cazino din Stațiunea Mamaia.
Dar tinerețea au făcut-o să considere că acea perioadă a fost una fericită în viața sa, mai ales vara în care a lucrat la circ, unde era „tăiată în două” și „hipnoizată” de un iluzionist.
„Am vândut îngheţată în Obor, „la-ngheţata, ia-ngheţata”, chemam eu pe toate tonurile, şi-mi obligasem prietenele să vină să-mi facă vânzare şi să mănânce îngheţată numai de la toneta mea.
Pe urmă, o vară întreagă am fost fericită, căci devenisem vedetă de circ, unul din visele vieţii mele.
Sergiu Dermenyi mă băga într-o ladă şi mă tăia cu ferăstrăul în două, apoi mă “hipnotiza” și eu spuneam pe dinafară pagini întregi din “Anna Karenina”, exact acelea pe care le indicau, la întâmplare, spectatorii”, mai dezvăluia actrița în interviul pentru Flacăra.
În vara anului 1956, află că Teatrul de Stat din Galați avea nevoie de actori şi, graţie talentului său, este angajată.
La 21 octombrie 1956, a debutat pe scena acestuia, în rolul Mariana Pleșoianu, în spectacolul „Nota zero la purtare” de Octavian Sava şi Virgil Stoenescu, în regia lui Valeriu Moisescu.
Urează 8 ani în care a jucat cu frenezie orice fel de rol, acumulînd suficientă experiență pentru a face pasul următor.
Citește și: Recunoașteți personajul? Frumosul actor care a iubit o singură femeie. Tată, după 55 de ani
Astfel, în 1964, se transferă la Teatrul Bulandra din Capitală, unde debutează, la 29 ianuarie, alături de George Oancea, Marcel Anghelescu și Victor Rebengiuc, în rolul Corinei din „Jocul de-a vacanța”, de Mihail Sebastian, regia Valeriu Moisescu.
Pe „scândura” de la Bulandra avea să rămână până la finalul vieții.
Un rol mic, dar memorabil: Guica din „Moromeții” (1987) - Foto: Facebook/Cineclic
Tot în 1964, a debutat în film, în „Cartierul veseliei”, regia Manole Marcus, alături de Toma Caragiu, Olga Tudorache, Ilarion Ciobanu şi Tanți Cocea,
Primul rol important a venit în acelaşi an. A fost Roza Ianoși în „Pădurea spânzuraţilor”, regia Liviu Ciulei, film premiat, chiar la Festivalul de la Cannes, un an mai târziu.
S-a căsătorit în iulie 1959 cu cu celebrul avocat şi om politic, după Revoluție, Victor Anagnoste, cei doi având o fată, Oana, care s-a născut la 15 aprilie 1966.
Pe timpul regimului comunist, Gina Patrichi a fost adesea solicitată să recite poezii patriotice, iar refuzul ei sistematic nu a fost prea bine primit de cei din sistem.
Fiind o mare actriță, iar soțul un mare avocat i ferit-o pe cei doi, întrucâtva, de necesitatea de a aduce osanale regimului, dar și de supliciul de a sta la cozi interminabile pentru alimente.
Citește și: VIDEO Cum a arătat înmormântarea lui Toma Caragiu? Imagini sfâșietoare cu mari actori
Pe de altă parte, plecarea definitivă a fratelui mamei în Elveţia, în 1974, a îngreunat, pentru o perioadă, deplasarea părinţilor mei în străinătate.
Gina Patrichi a făcut roluri memorabile, indiferent dacă au fost mari sau mici. Un exemplu din categoria ultimelor este cel al personajului Guica din inegalabilul „Moromeții” (1987) regizat de Stere Gulea.
Alte roluri interpretate magistral de Gina Patrichi au fost Hanna din „Trecătoarele iubiri“, reportera din „Proba de microfon“ sau pe Zaza din „Pe malul stâng al Dunării albastre“.
Dei a recunoscut că frumusețea pentru o femeie „rezolvă pe jumătae problema”, n-a fost deloc interesată de acest aspect în ceea ce o privește,deși mulți bărbați oftau după privirea ei.
„Nu mă interesează deloc cum arăt, ți-am mai spus, nu acesta e atu-ul meu principal, nu pe acesta mizez. Habar n-am care sunt unghiurile mele favorabile, care e profilul meu cel bun, care e lumina ce mă avantajează”, mărurisea Gina Patrichi n același interviu menționat.
Marea actriţă a plecat spre veşnicie la 18 martie 1994, în urma unei boli incurabile, la doar 58 de ani.
„Poate că n-am fost altceva decât o fată dintr-o carte… poate că totul n-a fost decât o glumă sau un joc”, spunea ea înainte să moară.
După doi ani de la moartea sa, în 1996, a apărut cartea „Gina Patrichi. Clipe de viață”, autor fiind fratele actriţei, jurnalistul Mircea Patrichi. De asemenea, în 2008, criticul de teatru Mircea Morariu lansa volumul „Carte cu Gina Patrichi”..
Astăzi, fosta stradă Orlando din Bucureşti, undeva între Piața Romană și Piața Victoriei, pe care a locuit Gina Patrichi, poartă numele marii actriţe, plcaă mult prea devreme dintre noi.
