Tigaie din inox, fontă, ceramică sau teflon? Care este mai sănătoasă și mai rezistentă
Inoxul, fonta, ceramica și tigăile antiaderente au avantaje diferite la gătit, iar niciun material nu este automat cel mai sănătos în orice situație. Contează temperatura, uzura suprafeței, modul de folosire și întreținerea.
O tigaie bună din oțel inoxidabil poate fi folosită foarte mulți ani și suportă temperaturi ridicate, ustensile metalice și spălări repetate.
Nu are un strat antiaderent care să se uzeze. Dezavantajul este că alimentele se pot lipi dacă tigaia și uleiul nu sunt aduse la temperatura potrivită.
Într-o evaluare recentă a ustensilelor metalice, Institutul Federal German pentru Evaluarea Riscurilor – BfR a arătat că 99,1% dintre cele 115 probe testate s-au încadrat în valorile de evaluare pentru eliberarea elementelor analizate la testarea repetată..
Citește și: Tigaia veche nu mai este o problemă: trucul bucătarilor care împiedică definitiv carnea să se lipească
Pentru cine caută o tigaie fără acoperire sintetică și cu durată mare de viață, inoxul este una dintre cele mai echilibrate variante.
Fonta poate ține zeci de ani
Fonta este grea, se încălzește mai lent, dar păstrează foarte bine căldura. Este potrivită în special pentru rumenirea cărnii și pentru preparatele care necesită temperatură stabilă.
Dacă este întreținută corect, o tigaie de fontă poate avea o durată de viață de zeci de ani. Suprafața devine mai puțin aderentă pe măsură ce este format și întreținut stratul de ulei polimerizat cunoscut drept seasoning.
Dezavantajele sunt greutatea, sensibilitatea la rugină dacă tigaia rămâne umedă și necesitatea unei întrețineri mai atente.
Fonta poate elibera și fier în alimente. Cantitatea depinde de preparat și de suprafața vasului, motiv pentru care nu trebuie prezentată automat drept „mai sănătoasă” decât toate celelalte materiale.
Teflonul este sigur dacă nu este supraîncălzit
„Teflon” este denumirea devenită populară pentru suprafețele antiaderente pe bază de PTFE.
Într-o evaluare publicată în 2025, BfR arată că, atunci când vasele cu PTFE sunt utilizate conform destinației, nu sunt de așteptat efecte negative asupra sănătății.
Problema apare la supraîncălzire. Potrivit institutului german, la temperaturi de aproximativ 360°C și peste, PTFE se poate descompune și poate elibera gaze periculoase. Din acest motiv, o tigaie antiaderentă goală nu trebuie lăsată la foc puternic.
BfR precizează inclusiv că înghițirea accidentală a unor particule foarte mici desprinse dintr-un strat zgâriat nu este de așteptat să provoace efecte asupra sănătății, deoarece PTFE este inert și nu este digerat.
Totuși, o tigaie cu suprafața antiaderentă puternic deteriorată își pierde principalul avantaj practic și este rezonabil să fie înlocuită.
Dar PFAS?
PTFE face parte din familia foarte largă a PFAS. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară – EFSA arată că PFAS reprezintă o preocupare importantă din cauza persistenței lor în mediu.
EFSA precizează însă că, deși substanțe din această categorie pot migra inclusiv din unele vase antiaderente, contribuția acestora la expunerea totală a populației este mică în comparație cu alte surse.
Prin urmare, problema de mediu a PFAS și siguranța utilizării normale a unei tigăi cu PTFE nu trebuie confundate.
Tigăile „ceramice” nu sunt toate din ceramică
Pe piață sunt vândute drept tigăi ceramice atât vase realizate din materiale ceramice, cât și, mult mai frecvent, tigăi metalice cu un strat antiaderent denumit ceramic.
În cazul obiectelor ceramice destinate contactului cu alimentele, legislația UE stabilește limite pentru migrarea plumbului și cadmiului. Regulile pot fi consultate în legislația Comisiei Europene privind materialele care intră în contact cu alimentele.
Acoperirile ceramice antiaderente au avantajul unei suprafețe foarte alunecoase când tigaia este nouă, dar proprietățile antiaderente pot scădea în timp. Durabilitatea depinde mult de calitatea produsului și de modul în care este folosit.