Secretul cozonacului pufos pentru masa de Paște. Ce trebuie să faci ca să-ți iasă ca cel al bunicii?
Cozonacul pufos, cu miez aerat și crustă rumenă, este sufletul mesei de Paște și amintirea vie a copilăriei petrecute în bucătăria bunicii. Însă rețeta perfectă nu stă doar în ingrediente, ci în gesturi blânde, răbdare și câteva secrete transmise din generație în generație.
Un cozonac reușit nu e doar un desert – e un ritual al sărbătorii, un gest de iubire frământat cu răbdare și copt cu amintiri. Ca să iasă la fel de pufos, aromat și frumos crescut precum cel al bunicii, trebuie să respecți câteva reguli simple, dar esențiale.
Secretul cozonacului pufos pentru masa de Paște. Ce trebuie să faci ca să-ți iasă ca cel al bunicii?
Cozonacul nu este doar o rețetă pentru masa de Paște sau Crăciun, este o emoție moale și caldă, care ne leagă de amintiri, familie și tradiție. Pentru un cozonac pufos, cu miez aerat, crustă ușor crocantă și un gust care aduce bucurie, ai nevoie de mai mult decât ingrediente bune: ai nevoie de timp, blândețe și câteva trucuri care fac diferența.
Cum Paștele e doar la câteva zile distanță, noi îți spunem astăzi pașii pe care trebuie să-i urmezi ca rețeta de cozonac de anul ăsta să-ți iasă impecabil. Iată ce trebuie să faci:
Ingredientele, la temperatura camerei
Scoate ouăle, laptele și untul din frigider cu cel puțin 2 ore înainte. Totul trebuie să fie la aceeași temperatură – doar așa aluatul va fi omogen, iar drojdia va lucra frumos.
Făina – cernută de două ori
Alege o făină de forță (tip 000) și cerne-o de două ori. Aerarea ei ajută la obținerea unui aluat elastic și pufos.
Drojdia – vie și activă
Folosește drojdie proaspătă sau uscată, dar asigură-te că o activezi corect. Amestec-o cu o parte din laptele călduț (nu fierbinte!), puțin zahăr și o lingură de făină. Las-o la dospit 10-15 minute, până face spumă. Dacă nu „lucrează”, nu continua rețeta – drojdia e cheia.
De ce trebuie să ai răbdare atunci când faci cozonac pentru masa de Paște?
Frământarea – răbdarea de aur
Frământă aluatul cel puțin 30-40 de minute, fie manual, fie cu robotul. Încorporează untul topit treptat, la final, frământând în continuare până când aluatul devine neted și se desprinde de vas. Cu cât frămânți mai bine, cu atât cozonacul va avea miezul mai fâșii-fâșii.
Dospirea – dublă și în tihnă
Citește și: Alimentele care te protejează de cancerul de colon. Creștere alarmantă a cazurilor la tineri
Lasă aluatul la dospit într-un loc cald, fără curent, acoperit cu un prosop gros. Prima dospire durează între 1,5 și 2 ore. După ce îl porționezi și îl umpli (cu nucă, cacao, rahat, fistic sau ce iubești tu), lasă-l să mai crească 45-60 de minute în tavă.
Coacerea – fără grabă, cu grijă
Preîncălzește cuptorul la 160–170°C și coace cozonacul timp de 45–60 minute, în funcție de dimensiune. Dacă se rumenește prea repede, acoperă-l cu hârtie de copt. Când sună a gol la atingere, e gata!
Odihna – ultimul secret
După coacere, lasă cozonacul să se răcească lent, pe un grătar sau un prosop curat. Nu-l tăia cât e cald, oricât de ispititor ar fi – se va fărâmița și își va pierde textura.
