VIDEO O zi fără plajă în Thassos sau Halkidiki? Mergi unde Sf. Pavel a pus bazele primei comunități creștine
Românii care aleg să-și petreacă vacanța de vară în Thassos sau Halkidiki și vor să ia pauză o zi de la plajă pot merge să viziteze unul dintre cele mai importante situri arheologice din Grecia, locul unde Sf. Pavel a pus bazele primei comunități creștine din Europa.
Unul dintre cele mai importante situri arheologice de pe teritoriul Greciei, atât pentru istoria spațiului, cât și pentru începuturile creștinismului în Europa, este situl arheologic de la Filippi.
O zi fără plajă în Thassos sau Halkidiki? Mergi unde Sf. Pavel a pus bazele primei comunități creștine
Situl arheologic de la Filippi, care acoperă o suprafață de 87,5 hectare, se află localizat în apropierea orașului port Kavala din nordul Greciei. Iar în antichitate era amplasat chiar pe drumul care lega Europa de Asia, denumit Via Egnatia.
Vechiul oraș antic Filippi a îndeplinit un rol esențial în istoria Balcanilor, în istoria romană și în cea a creștinismului timpuriu.
În perioada cuprinsă între secolul IV î.Hr. și începutul mileniului I a fost ocupat de Filip al II-lea Macedoneanul, tatăl lui Alexandru cel Mare.
La Filippi, în jurul anului 49-52 d.Hr., Sfântul Apostol Pavel a pus bazele primei comunități a creștinilor din Europa, relatează Agerpres.
În anul 2016, Agenția UNESCO a ONU a înscris situl arheologic de la Filippi în lista Patrimoniului Mondial.
Orașul Filippi a fost fondat de Filip al II-lea (care a domnit între anii 359-336 î.Hr. pe rămășițele unei vechi colonii thasiene, în anul 356 î.Hr.
Ulterior, a fost refăcut de romani, devenind ''Mica Romă'', și a fost ridicat la statutul de Colonia Augusta a Imperiului Roman în deceniile care au urmat bătăliei de la Filippi, din anul 42 î.Hr., în care armatele lui Octavian și Marc Antoniu le-au învins pe cele conduse de Cassius și Brutus, după asasinarea lui Julius Caesar. În această mare bătălie au fost implicate 40 de legiuni romane.
Citește și: Prețul la motorină și benzină, gaură în bugetul de vacanță în Thassos sau Halkidiki. Cât costă drumul?
Vibrantul oraș elenistic al lui Filip al II-lea, din care se pot vedea astăzi zidurile, porțile, teatrul și templul funerar, a fost înfrumusețat și transformat prin adăugarea de clădiri publice romane incluzând Forumul roman și temple romane aflate în partea de nord.
Ulterior, orașul a devenit un important centru religios creștin și de pelerinaj, iar astăzi rămășițele bazilicilor creștine și biserica octogonală certifică importanța sa ca sediu metropolitan.
Unul dintre fundamentele includerii în Patrimoniul Mondial UNESCO este legat de dovada excepțională a încorporării acestor regiuni în Imperiul Roman, așa cum evidențiază planul orașului și arhitectura de colonie romană care fac trimitere fără echivoc la ''mica Romă''.
Ruinele bisericilor reprezintă dovada excepțională a înființării și dezvoltării timpurii a creștinismului.
O altă motivație care a determinat includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO face trimitere la monumentele din situl arhitectural de la Filippi, care exemplifică diferite tipuri arhitecturale și reflectă dezvoltarea arhitecturii în perioada romană și creștină timpurie. Forumul este un astfel de exemplu de spațiu public în provinciile estice ale Imperiului Roman. Biserica Octogonală, Bazilica cu naos transversal și Bazilica cu dom sunt elemente ale arhitecturii creștine timpurii.
Orașul fortificat a fost afectat de marele seism din anul 620 d.Hr., iar multe pietre și elemente ale clădirilor inclusiv inscripții și bucăți de mozaic rămân dovadă a acelui tragic moment, chiar dacă totuși unele pietre au fost ulterior reutilizate la realizarea unor clădiri.
Muzeul arheologic de la Filippi din sit este împărțit pe două niveluri, la primul fiind concentrate elementele specifice perioadei preistorice și până în perioada romană, iar la cel de-al doilea nivel regăsim partea de moștenire creștină a orașului, de la perioada creștinismului timpuriu până la declinul orașului Filippi în secolul al VII-lea și începutul ocupației otomane.
Construcțiile și intervențiile moderne în sit au fost în general limitate la investigațiile arheologice și la măsurile necesare pentru protecția și consolidarea sitului.
Situl are o zonă tampon de protecție suplimentară de 176 de hectare, beneficiind de cel mai înalt grad de asigurare în conformitate cu prevederile Legii naționale 3028 per 2002, fiind din anul 2013 Zonă protejată A.
Proprietatea este gestionată la nivel local de Serviciul Regional al Directoratului General de Antichități și Patrimoniu Cultural din Ministerul Culturii și Sporturilor.
În 2014 a fost redactat un plan de management, care trebuie implementat în colaborare cu o comisie formată din șapte membri cu reprezentare din partea agențiilor municipale și guvernamentale, sub coordonarea unui responsabil local cu antichitățile.
După momentul înscrierii sale în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 2016, situl arheologic de la Filippi continuă să fie una dintre principalele atracții turistice ale Greciei.
