De ce se spune că ”banii n-au miros”? Expresia îi aparține împăratului care a ridicat Colosseumul roman
„Banii n-au miros” este o expresie veche de aproape 2.000 de ani, dar care a făcut carieră și a rămas valabilă, fiind invocată și în ziua de azi. Tot de atunci, ea exprimă un simplu, dar cinic adevăr: nu contează cum îți faci banii, câtă vreme sunt suficient de mulți.
Despre originea expresiei „banii n-au miros” se tie cu siguranță că nu aparțin vreunui afacerist veros ori unui miliardar fără scrupule din perioada modernă sau contemporană.
Dimpotrivă, cuvintele sunt legate de un împărat roman, cel care a început construcția faimosului Colosseum din Roma.
Iar numele acestui personaj a devenit chiar și substantiv comun, cu el fiind botezate locurile de unde proveneau banii săi „fără miros”.
„Banii n-au miros”, expresie veche de aroape 2.000 de ani
Am auzit cu toții de expresia „banii n-au miros”, care indică faptul că nu contează sursa avuției cuiva, natura afacerilor sale, câtă vreme ceea ce rezultă - profitul, adică banii, bogăția - nu poartă mirosul afacerilor din care rezultă
Prima oară în istorie aceste cuvinte au fost rostite în latină, acum aproape 2.000 de ani, de unul dintre împărații Imperiului Roman.
Citește și: Cine a fost strănepotul lui Decebal care a ajuns împărat roman? A vrut să creeze Imperiul Dacic
Originea lor au stat în natura unei măsuri pe care acesta a luat-o, spre nemulțumirea fiului său, căruia i-a dat această replică imorală, dar totodată genială.
În latină, „Banii nu au miros” a fost exprimat prin „Pecunia non olet”, o sintagmă ce a fost rostită de Vespasian, împărat roman între anii 69-79 d.Hr.
Dacă ne amintim una dintre mai vechile denumiri ale unei toalete publice în România - vespasiană - deja probabil că facem legătura logică.
E drept, aceste toalete au fost destinate doar bărbaților, care aveau posibilitatea să-și golească vezica urinară, prin natura anatomiei diferite, chiar pe stradă, protejați de niște paravane.
Citește și: Misterul statuilor de nobili daci de la Roma. De ce bustul lui Decebal se află la Vatican?
În timpul conducerii sale, împăratul Vespasian a impus o taxă (vectigal urinae) asupra colectării de urină din toaletele publice și din Cloaca Maxima (marea canalizare) a Romei.
Clasele inferioare nu utilizau în mare parte acest sistem, folosind oale pe care le goleau în haznale.
Urina era achiziționată prin plătirea taxei, iar întreprinzătorii o utilizau în diverse procese chimice: tăbăcirea pieilor și blănurilor, spălarea rufelor (datorită amoniacului), albirea togilor din lână.
Vespasienele erau toalete publice doar pentru bărbați
Istoricul Suetonius ne spune că fiul lui Vespasian, Titus, s-a arătat nemulțumit de natura „scârboasă” a taxei.
Drept replică, tatăl său a luat o monedă din aur și l-a întrebat dacă are miros, dacă se simte ofensat de mirosul monedei.
Citește și: Cine a fost împăratul roman care lupta ca gladiator? Personajul real a inspirat filmul „Gladiatorul”
Când Titus a spus că „Nu”, împăratul Vespasian a răspuns „Și totuși vine de la urină”, deci „Pecunia non olet”, adică „Banii nu au miros”, chiar dacă au o origine neplăcută, scrie istorie-pe-scurt.ro.
Datorită faptului că Vespasian a dispus construirea de sute de toalete publice în Roma din motive de igienă, dar și financiare.aceste locuri au fost botezate după numele său.
Astfel, în Italia ele s-au numit „vespasiani”, în Franța „vespasiennes”, iar în România „vespasiene”.
Denumirea s-a menținut în țara noastră, cel puțin în limbajul uzual, până pre mijlocul secolului XX.
Despre Vespasian se știe că s-a născut în anul 9 d.Hr ca fiu al unui mic funcționar de vamă, urmând o carieră militară strălucită care l-a purtat pe tot întinsul Imperiului Roman.
În 67 a fost însărcinat de împăratul Nero cu reprimarea răscoalei antiromane a iudeilor, una din cele trei revolte majore ale evreilor din Provincia Iudeea împotriva Imperiului Roman.
După moartea lui Nero în 68 d.Hr. și succedarea mai multor conducători ai imperiului într-un singur an, Vespasian a fost proclamat împărat la Alexandria, pe 1 iulie 69, de legiunile din Orient.
Ulterior, după ocuparea Romei și uciderea de către trupele sale a împăratului Vitellius, la 20 decembrie 69, el a fost recunoscut în întregul Imperiu Roman.
Vespasian a întemeiat chiar și o nouă dinastie, cea a Flavilor, chiar dacă perioada petrecută la conducerea imperiului nu a fost lungă (69-96 d.Hr.).
Personalitate energică, lucidă, modestă, Vespasian a fost preocupat de restabilirea liniștii și securității statului, grav afectate de războiul civil.
În anul 72, el a început construcția Colosseumului din Roma, monumentala arenă fiind finalizată și inaugurată în anul 80, de fiul său, Titus, care a devenit împărat în 79.
Domnia lui Titus a durat doar doi ani, până în 81, când a fost urmat de fratele său, Domițian, care a rezistat pe tronul imperial până în anul 96.
Dar cuvintele spuse de Vespasian fiului său, Titus, au străbătut secolele, ajungând până în ziua de azi, la fel de actuale.