Oamenii din Transilvania au cunoscut „Mica Eră Glaciară”. Această epocă a durat secole și a condus la temperaturi mai scăzute, din secolul al XIV-lea până la mijlocul secolului al XIX-lea, studiile sugerând că temperaturile medii din Europa au scăzut cu 0,5 grade Celsius după 1560, cauzând Mica Eră Glaciară.
Cum au trecut oamenii din Transilvania prin „Mica Eră Glaciară”? Răspunsul, în jurnale de 500 de ani
Mai multe studii au urmărit efectele fenomenului în Europa de Vest, dar cercetătorii s-au străduit să colecteze informații despre acest eveniment în Europa de Est.
„Dragă jurnalule, azi a fost frig afară...”. Dacă cineva de astăzi ar scrie așa ceva în jurnalul său, ar putea părea un rând destul de inofensiv, care poate că nu va mai fi niciodată luat în considerare cu atenție.
Citește și: Transilvania a fost El Dorado-ul Europei. Poți păstra aurul, dacă îl găsești în munți sau în Dunăre?
Dar ce s-ar întâmpla dacă, peste 500 de ani, oamenii de știință ar folosi această mică însemnare despre vreme pentru a răspunde unor mistere climatice?
Cercetătorii care se uită în trecut au făcut exact acest lucru, scotocind prin jurnale și alte documente vechi pentru a reconstitui clima din Transilvania secolului al XVI-lea.
Ceea ce au descoperit oferă o idee despre modul în care o perioadă de răcire numită Mica Eră Glaciară ar fi putut afecta oamenii din regiune, se arată în „Frontiers in Climate”, citat de sciencenews.org.
Principatul Transilvaniei a cunoscut ceea ce experții numesc „Mica Eră Glaciară” - Foto: Profimedia Images (cu rol ilustrativ)
Studiile anterioare ale polenului, sedimentelor și altor materiale au fost utilizate pentru a reconstitui schimbările climatice din trecut.
„Mica Eră Glaciară” s-a abătut peste Transilvania în secolul XVI
Dar „ceea ce am vrut să facem este să ne concentrăm asupra modului în care oamenii din acea perioadă au simțit clima”, spune Tudor Caciora, climatolog la Universitatea din Oradea.
Astfel, amploarea înregistrărilor păstrate de oamenii care au trăit în Transilvania secolului al XVI-lea a reprezentat o oportunitate. Caciora și colegii săi au răsfoit jurnale, cronici și alte documente din anii 1500 pentru a căuta indicii climatice locale.
Citește și: Care este localitatea unde trăiesc 300 de Țepeș? Ce legătură au locuitorii cu marele voievod?
Documentele au fost scrise de mână în diferite limbi, inclusiv maghiară, turcă și latină. Căutarea de cuvinte-cheie precum „vreme caldă” nu a fost o opțiune, deoarece echipa a constatat că oamenii scriau adesea despre vreme în moduri distincte.
Un pasaj care descrie efectele ploilor abundente din timpul unui asediu, de exemplu, se citește „prin oraș curgea un râu mare, care se umfla în fiecare zi și nu permitea trecerea nici măcar pentru câteva ore”.
Cercetătorii au fost nevoiți să citească documentele în întregime, chiar dacă în cuprinsul lor existau mențiuni rare despre vreme.
Documentele descriu o Transilvanie a secolului al XVI-lea marcată de căldură și secetă în prima jumătate a secolului, urmate de o perioadă de precipitații mai abundente.
Cercetătorii au găsit, de asemenea, relatări scrise sugestive care indică modul în care clima ar fi putut afecta oamenii, influențând calamități precum foametea, lăcustele și bolile.
Unul descrie o foamete din vara anului 1534, cauzată de o secetă intensă. Oamenii „își pierdeau mințile din cauza foametei”, recurgând la consumul de ierburi, scoarță de copac și hoituri. Cadavrele scheletice au fost descrise ca având resturi de iarbă în gură.
Vremea caldă înregistrată de-a lungul secolului a determinat echipa să sugereze că Mica Eră Glaciară ar fi putut fi întârziată în regiune în comparație cu Europa de Vest.
Pe lângă faptul că oferă o mai bună înțelegere a modului în care această răcire a vremii ar fi putut afecta oamenii în trecut, cercetările precum cele ale lui Caciora pot prefigura modul în care evenimentele extreme ar putea afecta oamenii care se confruntă cu schimbările climatice în viitor.
Citește și: De unde vin denumirile Transilvania și Ardeal? Ce înseamnă? De ce două nume pentru aceeași regiune?
„Imaginați-vă ce se va întâmpla când vom avea un eveniment similar într-un climat care este deja mai cald cu 2 grade în medie”, spune Ulrich Foelsche, climatolog la Universitatea Graz din Austria, care nu a fost implicat în studiu.
„Aceste studii ale climatului trecut sunt deosebit de importante pentru a înțelege variabilitatea climei și a fenomenelor extreme, pentru a ști mai bine ce ar putea apărea în viitor”, a adăugat el, potrivit sursei citate.
