Cine e românul care a creat taragotul pentru muzică simfonică? A fost declarat „Tezaur Uman Viu”, este absolvent de Conservator și unul dintre cei mai renumiți făuritori de instrumente muzicale populare din România.
Cine e românul care a creat taragotul pentru muzică simfonică? A fost declarat „Tezaur Uman Viu”
Poate că numele acestui adevărat artist spune ceva mai degrabă iubitorilor foarte pătimași ai muzicii populare și folclorului românesc. Sau celor din județul Bistrița-Năsăud, acolo unde locuiește de o jumătate de secol.
Dar, înainte de vă spune despre cine e vorba, haideți să lămurim ce înseamnă, de fapt, titlul onorific de „Tezaur Uman Viu”.
Conform explicației de pe site-ul Ministerului Culturii, cultura.ro, totul a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial.
Acesta vizează, pe de o parte, creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg.
Pe de altă parte, își dorește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia.
Pare complicat, dar cu siguranță ați prins ideea. Să mergem mai departe. Țineți minte seria de filme „Toamna bobocilor”, „Iarna Bobocilor”, continuate după un deceniu, cu „Primăvara bobocilor”?
Citește și: Cum a ajuns Gheorghe Zamfir să își piardă familia și averea. Șantajat de soție că se sinucide
Primele două îi aveau ca protagoniști pe neuitații Draga Olteanu-Matei și Marin Moraru, în rolurile Varvarei și Toderaș, iar ultimul i-a avut în rolurile celor doi pe Tamara Buciuceanu și Dem Rădulescu.
Dacă da, atunci numele localității Viișoara vă va spune ceva. Este locul acțiunii celor trei pelicule, dar și cel unde s-a înrădăcinat, acum mai bine de 30 de ani, Nicolae Sava.
Originar din Republica Moldova, maestrul Sava s-a stabilit încă din anii 90 în Viișoara, fiind renumit creator de instrumente muzicale din lemn și ceramică,
În acest an, chiar de Sf. Nicolae, a primit titlul „Tezaur Uman Viu”, ca o recunoaștere pentru munca sa de o viață dedicată artei tradiționale românești.
Taragotul pentru orchestre simfonice, unic în lume, cu claviatură de clarinet, creat de Nicolae Sava - Foto: Facebook/Nicolae Sava
Este un muzician „cu acte”, absolvind Colegiul de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău, apoi Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din capitala Basarabiei.
După 1990 a decis că e vremea să se stabilească în țara-mamă, România, unde a făcut ceea ce i-a plăcut mai mult: să cânte, dar să și făurească instrumente muzicale aproape magice, puse în mâinile cui trebuie.
Și nu dar atât, el a creat și brevetat și singurul instrument popular cu care se poate cânta muzică clasică într-o orchestră simfonică. E vorba de un taragot special, unic în lume, ce are clape de clarinet.
„Este unul dintre cei mai valoroși creatori de instrumente populare de suflat din lemn din România.
Deține și un brevet internațional pentru că a realizat un taragot unic în lume la care se poate cânta muzică clasică. Este în așa fel realizat încât poate fi folosit în orchestre simfonice.
Este și un instrumentist foarte valoros, așa încât ne bucurăm că Bistrița-Năsăud și-a îmbogățit acest patrimoniu de Tezaure Umane Vii”, a spus Alexandru Pugna, directorul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, care i-a înmânat titlul de „Tzaur Uman Viu”, potrivit timponline.ro.
El însuși un virtuoz neîntrecut al tuturor instrumentelor de suflat, Nicolae Sava le și face cu mâinile sale, de la nai, fluier, caval sau ocarină, până la tilincă, cimpoi și, evident, taragot
„Nu m-a chemat și nu m-a așteptat nimeni (n.r. - în județul Bistrița). Mi-a plăcut foarte mult zona și de aceea am venit aici. Am făcut atâtea instrumente încât, dacă le-aș pune unul lângă altul, aș ajunge până la Chișinău, mii.
Mai lucrez și acum, iar titlul acesta pe care l-am primit acum este o mare bucurie. Mai am multe diplome, însă acest titlu este cu totul și cu totul aparte”, a declarat Nicolae Sava, conform aceeiași surse.
Maestrul a reprezentat România la cel mai înalt nivel la nenumărate expoziții internaționale, concerte și spectacole pe toate meridianele lumii, având o contribuție inestimabilă în promovarea tezaurului cultural, tradiției și artei populare din România.
Citește și: Viața lui Dumitru Fărcaș ce ne-a vrăjit din taragot. Și-a convins iubita să vină din SUA în România
Acesta nu este doar purul adevăr, ci sunt și cuvintele scrise în recomandarea întocmită de artistul instrumentist, dirijor și compozitor Cezar Cazanoi, conducătorul muzical al Orchestrei lui Gheorghe Zamfir.
Alături de Nicolae Sava, județul Bistrița-Năsăud mai are, la ora actuală, în afară de Nicolae Sava, încă patru „Tezaure Uane Vii”: rapsodul popular Teodora Purja, din 2018, creatoarea de costume populare Ana Bodescu, din 2020, cojocarul Nicolae Bacea din 2022 și ultimpul opincar din județ, Floarea Cosmi, din 2024.
