Cel mai vechi ou încondeiat din lume are 500 de ani. Decorarea ouălor de Paște este o tradiție străveche, cu rădăcini adânci care se extind cel puțin până în perioada medievală a istoriei europene.
În multe culturi, ouăle sunt considerate simboluri ale vieții și regenerării, iar încondeierea lor poate fi interpretată ca un ritual de primire a primăverii și a reînnoirii naturii.
Cel mai vechi ou încondeiat din lume are 500 de ani. Ce legătură are cu România?
De asemenea, în tradiția creștină, ouăle încondeiate reprezintă simbolic învierea lui Isus Hristos. Specialiștii spun că acest obicei își are originile, de fapt, încă din primele secole de creștinism.
Cu toate acestea, dovezile arheologice ale acestora sunt rare, din cauza naturii delicate a cojilor de ouă.
Cu o vechime de peste 500 de ani, „Lvov pysanka” - în ucraineană „ou scris” - este cel mai vechi ou de Paște decorat din lume, scrie livescience.com.
Dacă numele localității vi se pare cunoscut, motivul poate fi acela că Lvov este cel mai mare și cel mai important oraș din vestul Ucrainei.
Citește și: Cum apare Lumina de Paște în Biserica Sf. Mormânt? Care este ritualul Patriarhului Ierusalimului?
Este reședința regiunii Lvov și cel mai important oraș din regiunea istorică Galiția, situat pe râul Poltva, la circa 80 km de frontiera cu Polonia.
Oul decorat, vechi de peste 500 de ani, găsit la Lvov - Foto: livescience.com
Fondat în anul 1256, el a fost cunoscut românilor în Evul Mediu sub numele de Liov, fiind sub stăpânirea Regatului Poloniei mai bine de patru secole.
Citește și: Cum arăta o cartelă de alimente din timpul lui Ceaușescu? Românii primeau 0,5 kg de carne pe lună
În 1408, domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun, a acordat un privilegiu comercial negustorilor lioveni, privilegiu reconformat în 1460 de Ștefan cel Mare.
Oul încondeiat a fost găsit în Lvov, în Ucraina de azi
Încă din veacul al XVI-lea, la Lvov a existat o suburbie dar și o biserică moldovenească, ctitoria lui Constantin Corniac, cu bourul moldav zugrăvit pe zid.
Tot aici, în 1564, a fost decapitat fostul domn al Moldovei, Ștefan Tomșa, la ordinul regelui Sigismund al II-lea August al Poloniei.
Arheologii au descoperit oul decorat - care este de rață - în 2013, când muncitorii din construcții au dat peste un puț medieval în timp ce renovau o casă în Lvov.
Potrivit Serviciului arheologic de salvare din cadrul Institutului de arheologie al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, fântâna a fost folosită inițial pentru colectarea apei subterane.
Însă după Marele Incendiu din Lvov din 1527, care a distrus cea mai mare parte a orașului, fântâna a fost folosită ca hazna.
Oul încondeiat era așezat într-un strat gros de cărbune, alături de vase ceramice, ustensile mici și obiecte din piele, lemn și metal, ceea ce sugerează că aceste obiecte ar fi putut fi aruncate în puțul dezafectat în timpul curățeniei de după incendiu.
În mod surprinzător, pagubele produse oului au fost minore; doar aproximativ 2 centimetri pătrați din suprafața totală au fost pierduți.
Citește și: Când se vopsesc ouăle de Paște? Originea tradiției. „Hristos va învia, când se va înroşi oul acesta”
„Pysanky”-urile ucrainene sunt create de obicei folosind o tehnică de ceară rezistentă. Prin această metodă, ceara este „scrisă” într-un model decorativ pe suprafața oului, care este pictat sau vopsit.
Ceara este apoi îndepărtată, dezvăluind coaja de culoare deschisă a oului, care, în cazul oului din Lvov,, este de rață.
