„Bătălia palincii”: faimoasa băutură este românească sau ungurească? Cele două țări consideră o datorie patriotică în a-și atribui dreptul asupra licorii cu multe grade. Din punctul de vedere al europenilor, problema este deja tranșată, doar ego-urile naționale spre naționaliste mai făcând valuri î ambele tabere.
„Bătălia palincii”: faimoasa băutură este românească sau ungurească? De ce au dreptate ambele părți?
Palincă (sau pălincă) românească ori pálinka ungurească? Cine a fost prima, aceasta-i întrebarea? Cu siguranță, depinde pe cine întrebi.
Cum rivalitatea română-maghiară nu s-a manifesat doar în plan politic și teritorial, de-a lungul secolelor. ea a ajuns să genereze și un adevărat „război al palincii”, în privința întâietății producerii acesteia și, de când cu intrarea în Uniunea Europeană, a dreptului asupra denumirii generice și comercializării produsului.
În primul rând să lămurim din start că, spre deosebire de țuică, realizată doar din prune - de aceea „țuică de prune” este, de fapt, un pleonasm - palinca este făcută prin „fermentarea alcoolică și distilarea oricărui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe”, conform brendea.ro.
Concentrația alcoolică minimă e stabilită legal la 40%, cel mai adesea însă fiind în jur de 50%, dar sunt cazuri în care ea ajunge și spre 65%.
Citește și: Vinul roșu sau vinul alb? Care este mai bun pentru organism? Opinia specialiștilor
Prin „oricare fruct cărnos” se înțelege că palinca poate fi de mere, cirește, gutui și tot așa, prunele rămânând strict în „parohia” țuicii.
Dar nu tăria alcoolică o face să fie mai bună. Ci fructul, fermentarea, distilarea, practic meșteșugul și secretele fiecăruia, transmise mai departe din strămoși, scrie districtoftoast.ro.
Bun, acum să stabilim - cât e posibil - ce este și de unde vine denumirea acestei băuturi atât de iubite în această parte de Europă.
Mulți lingviști au socotit că „palinca” vine - ați ghicit - din termenul unguresc pentru ea, palinka. De fapt, această origine se regăsește și în DEX-ul nostru.
Alții consideră că e un cuvânt de sorginte slavă, ce derivă din termenul „paliti” (slovacă: páliť, cehă: pálit, poloneză: palić ), ce înseamnă „a arde, a distila”.
Așa veți găsi și pe wikipedia, doar că referința de acolo e din lucrarea „The history of pálinka” („Istoria palincii”, scrisă de Géza Balázs.
Dar alți lingviști români sunt convinși că termenul „palincă” își are originea în limbile indo-europene din care face parte și româna, iar maghiara, limbă ugro-finică, doar l-a împrumutat din limba urmașilor dacilor și romanilor.
Pare o problemă minoră, până la urmă, doar important e produsul i ce facem cu el, nu? Dar siuația a devenit „albastră” atunci când au apărut, la nivel oficial european, conceptele de „produs tradițional” și „produs cu denumire de origine controlată”
Ungaria s-a mișcat mai rapid, fiind primită în UE încă din 2004. În cadrul negocierilor pentru aderare, ungurii au primit dreptul ca brandul „palinka” să fie autorizat pentru a fi produs doar în Ungaria și patru districte din Austria
Citește și: Ce nume purtau dacii, de fapt? De la Daos la Geta, de la Biciclis la Dida. Care era cel mai comun?
România a reuşit să convingă Uniunea Europeană că palinca nu este un produs tradiţional exclusiv unguresc, producătorii români primind dreptul să folosească denumirea tradiţională a celebrului rachiu de fructe.
Palinca se face din orice fruct cărnos, cu excepția prunelor - Foto: districtoftoast.ro
Ce spune Uniunea Europeană?
Dar Ungaria nu a primit drepturi exclusive pentru palinka, prin Tratatul de Aderare a Ungariei la UE din 2004.
De aceea, câțiva ani mai târziu, în cadrul propriilor negocieri de aderare, România a reuşit să convingă Uniunea Europeană că palinca nu este un produs tradiţional exclusiv unguresc, producătorii români primind dreptul să folosească denumirea tradiţională a celebrului rachiu de fructe.
Vasile Puşcaş, negociator şef al României în ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Europeană, în perioada decembrie 2000 - decembrie 2004, a povestestit într-un articol din 2008 ce s-a întâmplat atunci.
„În timpul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana s-a ajuns la o temperatură mai ridicată atunci când s-a discutat despre palincă. În 2002, Ungaria a intenţionat să obţină exclusivitate pentru produsul palinka, celebra bautură distilată din fructe.
Citește și: Cum au ajuns străinii să dea 200 € pe litrul de țuică de prune din Ardeal? Ce o face atât de scumpă?
Era anul cand Ungaria se pregătea să încheie negocierile de aderare, pe când România abia intrase în substanţa aceloraşi negocieri. Ungaria, deodata cu alte 9 state candidate, urmarea să devina membra a Uniunii, în 2004, iar asupra României încă mai planau incertitudini. Ungaria avea imaginea „elevului sârguincios”, pe când România era privită cu destulă reţinere.
Si totuşi, în 2002, Ungaria nu a primit drepturi exclusive pentru palinka. Tratatul de Aderare a Ungariei la UE (2004) menţioneaza că „numele rachiului de fructe” poate fi denumita Palinka numai pentru băutura spirtoasă produsă în Ungaria şi pentru distilatele de piersici produse numai în urmatoarele zone ale Austriei: Niederasterreich, Burgenland, Steiermark şi Viena”, scria Vasile Puşcaş pe euractiv.ro, conform adevarul.ro.
Dar dincolo de acest „război al palincii” importantă rămâne calitatea produsului, indiferent cine îl produce și măsura cu care gustăm din licoarea specială.
Citește și: De unde vin denumirile Transilvania și Ardeal? Ce înseamnă? De ce două nume pentru aceeași regiune?
