Este adevărat că alcoolul te îmbătrânește mai repede? Cum îți afectează pielea, somnul și creierul?

Consumul de alcool nu lasă urme doar asupra stării de spirit, ci și asupra felului în care îmbătrânim. De la deshidratarea pielii și distrugerea colagenului, până la perturbarea somnului, hormonilor și scurtarea telomerilor, băutura accelerează procesul de îmbătrânire și crește riscul bolilor cronice.

Alcoolul, accelerantul ascuns al îmbătrânirii. Cum îți afectează pielea, somnul și creierul?

Alcoolul este un element prezent în multe contexte sociale, dar efectele sale asupra sănătății depășesc cu mult o simplă mahmureală. Tot mai multe studii arată că băuturile alcoolice pot accelera procesul de îmbătrânire, atât la nivel vizibil, prin aspectul pielii, cât și la nivel biologic, prin impactul asupra celulelor, hormonilor și funcțiilor vitale.

Unul dintre primele semne ale consumului frecvent de alcool este degradarea aspectului pielii. Alcoolul acționează ca un diuretic, crescând eliminarea de apă prin urină. Pielea devine astfel deshidratată, ternă și lipsită de elasticitate. Deshidratarea cronică afectează bariera naturală a pielii, ceea ce duce la uscăciune, descuamare și sensibilitate crescută. În plus, retenția de apă poate provoca un aspect umflat, în special sub ochi.

Alcoolul favorizează și inflamația, iar aceasta este asociată cu apariția unor afecțiuni dermatologice precum psoriazisul sau rozaceea. Mai mult, radicalii liberi produși în exces în urma consumului de alcool distrug colagenul și elastina, proteinele responsabile de fermitatea și elasticitatea pielii. Rezultatul este un ten mai lăsat, cu riduri vizibile și pierderea tonusului natural.

Citește și: Cum să scapi definitiv de grăsimea de pe burtă fără diete și restricții. Opt sfaturi de „aur”

Cum dezavantajează alcoolul somnul și ce pățești?

Deși alcoolul poate induce o stare de relaxare și poate ajuta la adormire, el perturbă somnul profund, de calitate, în special faza REM, esențială pentru regenerarea organismului. Lipsa acestui tip de somn pe termen lung este asociată cu accelerarea îmbătrânirii biologice. Studiile arată că persoanele care dorm insuficient prezintă telomeri mai scurți, structuri ale ADN-ului care protejează cromozomii și care, atunci când se degradează, indică îmbătrânirea celulară.

Privarea de somn influențează și hormonii foamei: crește nivelul de grelină, hormonul care stimulează apetitul, și scade nivelul de leptină, hormonul care induce sațietatea. Acest dezechilibru duce la creștere în greutate și, implicit, la un risc mai mare de boli metabolice.

Consumul de alcool favorizează producția de radicali liberi și inflamația cronică, doi factori cheie ai îmbătrânirii premature. Radicalii liberi atacă celulele sănătoase și accelerează degradarea țesuturilor. În paralel, inflamația persistentă crește riscul de boli cronice precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și chiar cancerul.

Cercetările arată că persoanele care consumă cantități mari de alcool sau care practică consumul excesiv ocazional prezintă telomeri mai scurți decât cei care beau rar sau deloc. Această scurtare a telomerilor este un marker al îmbătrânirii accelerate și al unei speranțe de viață mai reduse.

Alcoolul afectează și echilibrul hormonal. Consumul regulat duce la creșterea nivelului de estrogen, ceea ce crește riscul de cancer mamar la femei. La bărbați, alcoolul reduce nivelul de testosteron, influențând nu doar fertilitatea, ci și masa musculară și nivelul de energie. În plus, consumul excesiv crește nivelul de cortizol, principalul hormon al stresului, care accelerează procesele de îmbătrânire.

Citește și: Pericol extrem pentru femei. Grăsimea de pe burtă duce la moarte. Ce trebuie să facă urgent?

Pe termen lung, consumul ridicat de alcool este asociat cu declinul cognitiv prematur. Persoanele care beau constant în cantități mari prezintă un risc mai mare de pierderi de memorie și dificultăți de concentrare, semne timpurii ale deteriorării cognitive.

Există dezbateri cu privire la efectele consumului moderat de alcool. Unele studii observaționale au arătat o posibilă legătură între consumul redus de alcool și o sănătate cardiovasculară mai bună. Totuși, experții subliniază că aceste rezultate pot fi influențate de factori externi, precum dieta, stilul de viață sau accesul la servicii medicale. Consensul științific rămâne clar: consumul excesiv de alcool este dăunător, iar orice beneficiu aparent este umbrit de riscurile majore asupra sănătății.