Știați că pe Lună există Munții Carpați? Craterul Eminescu, pe planeta Mercur. 73 de nume românești, în cosmos
Pe Lună există Munții Carpați, iar craterul Mihai Eminescu, se află pe planeta Mercur. În total, 73 corpuri cerești sau forme de relief planetare cu fost botezate cu nume românești, ceea ce face ca țara noastră să fie, de fapt, mult mai vizibilă în spațiul cosmic decât credeam.
Cu un telescop rezonabil am utea vedea Munții Carpați de pe Lună. După cum există imagini și cu craterul Eminescu de pe planeta Mercur, cea mai apropiată de Soare din sistemul nostru solar.
E puțin cunoscut faptul că 73 de corpuri cerești și forme de relief planetare sunt botezate cu nume românești, inspirate de cele ale unor personalități binescute, până la prenume oarecare de femei, un oras, ba chiar și o podgorie din Republica Moldova.
Munții Carpați de pe Lună, în sudul imensului crater Mare Imbrium
Este un lucru relativ puțin cunoscut că în Univers se află diferite corpuri cerești, de la stele, comete, asteroizi, până la forme de relief de pe unele planete din Sistemul Solar.
Așa că nu vă mirați dacă, în cazul în care aveți acces la un telescop rezonabil ca performanțe, ați putea admira Munții Carpați de pe Lună.
Montes carpatus, denumirea latină a Munților Carpați, este un lanț muntos care formează marginea sudică a Mare Imbrium de pe satelitul natural al Pământului.
Mare Imbrium este o vastă câmpie de lavă și unul dintre cele mai mari cratere din Sistemul Solar
Formațiunea muntoasă are un diametru total de 361 km și a fost denumită de un astronom german din secolul al XIX-lea.
Montes Carpatus cuprind o varietate de forme de relief vulcanice: curgeri de lavă, depozite piroclastice și altele.
Lava se formează pe măsură ce manta începe să se topească, astfel încât, prin prelevarea de probe de roci vulcanice de diferite vârste din diverse regiuni ale Lunii, oamenii de știință pot reconstitui gama de compoziții și procese de-a lungul timpului.
Montes Carpatus s-au format ca urmare a unui impact gigantic care a dat naștere bazinului Imbrium, iar munții reprezintă, de fapt, marginea ridicată a bazinului însuși.
Tot pe Lună mai există un crater cu un diametru de 29 de kilometri, situat în emisfera sudică a Lunii, care se numește Haret.
Acest crater a fost numit după astronomul și matematicianul român, Spiru Haret, cel care a fost și ministru al Educației, dar și cel mai mare reformator al învățământului românesc.
În plus, de numele lui Spiru C. Haret se leagă și înființarea Observatorului Astronomic de la București.
Citește și: Când se lansează prima stație spațială privată? Investiție de 1.000.000.000 $ și condiții de lux
Un crater de pe Mercur, cea mai apropiată planetă de Soare din Sistemul Solar, cu diametrul de 125 km și descoperit în 2006, poartă numele poetului nostru național, Mihai Eminescu.
Este format mai recent decât cea mai mare parte a craterelor de pe Mercur, deoarece există foarte puține cratere ulterioare suprapuse pe el.
Lanțuri de cratere secundare, formate din materialul ejectat de impactul care a format craterul, radiază departe de el.
Piscurile centrale din crater sunt aranjate într-un model circular numit inel de piscuri și prezintă caracteristici neobișnuite de culoare.
În anul 2018, cercetătorul român Radu Dan Căpitan, afiliat la The University of Western Ontario, a propus ca un crater de pe Marte să fie numit Oituz.
Propunerea a fost acceptată de Uniunea Astronomică Internațională, organismul care reglementează oficial nomenclatura corpurilor cerești.
Astfel, numele unei localități din județul Bacău, România, a fost înscris definitiv pe harta Planetei Roșii, probabila viitoare destinație a misiunilor spațiale cu oameni la bord, după Lună.
Craterul Oituz nu impresionează prin dimensiuni – are aproximativ 15 kilometri în diametru – însă importanța sa este dată de poziționare, potrivit cosmonova.ro.
Acesta se află în apropierea regiunii Mawrth Vallis, o zonă intens studiată de cercetători datorită urmelor care sugerează existența apei în trecutul planetei Marte.
Venus, „planeta româncelor”
Pentru a înțelege mai bine contextul, trebuie spus că pe Marte există zeci de mii de cratere.
Cele cu diametrul mai mic de 60 km primesc, de regulă, nume de localități de pe Pământ, alese din diverse țări ale lumii.
Cu toate acestea, alegerea numelui „Oituz” are și o rezonanță istorică profundă pentru România.
Localitatea este cunoscută mai ales pentru luptele de la Oituz din Primul Război Mondial, unde armata română a reușit să oprească înaintarea forțelor germane și austro-ungare în vara anului 1917, menținând linia frontului într-un moment critic pentru existența statului român.
Tot pe Marte se află valea Rhabon, un nume dacic al râului Jiu, dar și craterele Iazu și Batoș. Aceste cratere au nume muntenești, denumite după două localități din Prahova.
Venus, cea de-a doua planetă de la Soare, este o adevărată planetă a româncelor.
Aici se află craterul Văcărescu, denumit după poeta Elena Văcărescu. Craterul se află la marginea unui lanț muntos numit Saule Dorsa și a fost botezat în 1994 după poeta româncă.
O formațiune vulcanică cu un diametru de 15 km, tot de pe Venus, se numește Darclee după faimoasa soprană Hariclea Darclee.
Totodată, alte șase cratere de pe Venus poartă nume de românce. De exemplu, Irinuca, Natalia, Ștefania, Veta, Zina și Esterica.
Citește și: Cine a fost românul care a ajutat NASA să ducă oameni pe Lună? Apollo 11 s-a bazat pe calculele sale
De asemenea, primul asteroid cu nume românesc este 2331 și se numește Pârvulescu, după politicianul comunist, devenit opozant al lui Ceaușescu, Constantin Pârvulescu.
A fost descoperit în 1936 de un astronom belgian și are un diametru de 24 de kilometri.
Un alt asteroid poartă numele astronautului Dumitru Prunariu, iar altul este dedicat lui marelui muzician George Enescu.
Sunt și asteroizi cu nume hilare, precum 243458, numit Bubulina, iar altul poartă numele unei podgorii, Purcari.
Singurul oraș din România care are numele în spațiu este Piatra Neamț, așa cum a fost numit unul dintre cei 38 de asteroizi din centura principală.
