Cine a fost Mihai Flamaropol, sportivul cu nume de patinoar? Timp de aproape 55 de ani, românii și mai ales bucureștenii auziseră adesea pomenindu-se sau chiar au fost prezenți în patinoarul „Mihai Flamaropol” din Capitală. Care a fost locul unor povești sportive de excepție, până la închiderea sa, în 2012, urmată de demolarea construcției, patru ani mai târziu.
Cine a fost Mihai Flamaropol, sportivul cu nume de patinoar? A cucerit titluri la hochei și fotbal
Dar pe măsură ce generațiile s-au schimbat, cele mai tinere au început să ia denumirea ca atare, fără să mai tie ori să se întrebe cine a fost cel care a dat numele patinoarului acoperit din București.
Mihai Flamaropol a fost unul dinte rarii sportivi care au performat la nivel înalt în două sporturi, fotbal și hochei, reușind să câștige două titluri de campion (1952 și 1953) și o Cupă a României (1952), în prima disciplină, precum și nu mai puțin de 12 titluri de campion național la hochei: câte 5 cu Juventus București și CCA/Steaua București și câte unu cu Telefoanele și Rapid București, conform tikitaka.ro.
Era „înalt, subțire, cu înfățișare de star de cinema, cu un mers ușor legănat, alură de decatlonist, cu o ținută vestimentară ireproșabilă, mereu în pas cu moda”, îl descria Mihai Ionescu, în cartea „101 idoli ai gazonului”.
Poate doar Ion Țiriac a reușit să se ridice la același nivel, câtă vreme miliardarul de azi a fost și un mare jucător de tenis, dar și, inițial, membru al echipei naționale de hichei a României, participând, în această calitate, și la Jocurile Olimpice de Iarnă din 1964, de la Innsbruck, Austria.
Mihai Flamaropol s-a născut la 21 noiembrie 1919, în București, la doar un an de la făurirea României Mari.
Citește și: FOTO Lucrările la patinoarul „Mihai Flamaropol” oprite din 2019 pot fi reluate. Cum va arăta
Prima oară a „deschis ochii” pe mingea de fotbal, astfel că la 12 ani s-a legitimat „piticii” Gloriei București, unde a jucat până în 1938, când cei de la celebra formație interbelică Juventus București l-au „ochit” și l-au convins să vină la ei.
Dar, la 17 ani și-a descoperit cealaltă dragoste: hocheiul. S-a legitimat la clubul Telefoanele și astfel, ani la rând, n-a știut ce e aia vacanță.
De când apăreau ghioceii, până venea înghețul, era pe terenul de fotbal, apoi se muta la patine și crosa de hochei până în primăvara următoare și tot așa. Și se descurca la fel de bine și cu mingea de fotbal, și cu pucul.
„În tinerețe, am practicat aceste două discipline sportive cu egală pasiune. Vara eram prietenul bun al balonului rotund, iarna, când îngheța pământul și fulgii invadau stadioanele, mă încălzeam în patinoare în tovărășia crosei și a pucului.
Fotbalul mi-a adus zestrea de popularitate, hocheiul i-a asigurat longevitatea. Am fost întrebat în nenumărate rânduri, pe când jucam efectiv, care din cele două sporturi este adevărata mea pasiune.
N-am putut răspunde niciodată…”, mărturisea Mihai Flamaropol într-una din cărțile sale, „Amintiri despre fotbal și hochei”, citată de independentaromaniei.ro.
Petrolul Ploiești este urmașa faimoasei echipe interbelice, Juventus București - Foto: doarpetrolul.ro
La echipa „mare” a lui Juventus, Mihai Flamaropol a debutat în 1940. În același an, câștiga titlul de campion la hochei cu - greu de crezut astăzi - Rapid, echipă al cărei căpitan era, la doar 21 de ani!
Din păcate, la scurt timp a venit războiul și la noi iar competițiile sportive au fost suspendate. Dar, în 1946, la reluarea campionatului de fotbal, în 1946, Flamaropol câștigat, la finele sezonului, titlul de golgheter al României.
Mai mult, a strâns și 4 prezențe în echipa națională, debutând pe 20 iunie 1948, într-un meci din Cupa Balcanică cu Bulgaria, meci câștigat de tricolori cu 3-2.
Citește și: Cine e marele campion care a fost secundul lui Ivan Patzaichin în canoea de dublu? I-a bătut pe ruși
Din păcate, Flamarol a terminat acea partidă în minutul 71, când a fost eliminat. Pentru el au mai urmat alte 3 prezențe în tricoul naționalei de fotbal fără să marcheze vreun gol însă.
Echipa sa de club, Juventus București a început, pe de altă parte, să aibă tot mai mari probleme, din cauza „originii” sale burgheze, ucru inaceptabil pentru liderii noii puteri comuniste din România.
Clubul a sfârșit prin a fi preluat de Întreprinderea de Distribuție a Petrolului, iar numele i-a fost schimbat în Distribuția. Ulterior, s-a mai numit Competrol, Partizanul Energia și Flacăra, iar din 1952 a fost mutat la Ploiești, devenind Petrolul de astăzi. Deci, dacă nu știați, Petrolul Ploiești, formația din Superligă, este urmașa legendarei Juventus București.
Mihai Flamaropol a continuat să joace pentru această echipă chiar până în 1952, când se transferă la CCA București, viitoarea Steaua, formație cu care câștigă două titluri de campion (1952 și 1953) și o Cupă a României (1952).
La 35 de ani, după alte două sezoane petrecute la clubul Armatei, a renunțat la activitatea de fotbalist, dedicându-se în exclusivitate hocheiului. .
Deși a renunțat la fotbal, Mihai Flamaropol a continuat să joace hochei până la vârsta de 40 de ani. În calitate dublă, de jucător și antrenor, a câștigat cinci campionate cu CCA (1953, 1955, 1956, 1958, 1959), echipă ale cărei baze le-a pus chiar el, cu sprijinul șefului de atunci al clubului militar, Corneiu Mănescu, viitorul ministru de externe din perioada 1965-1972.
După ce a renunțat, în 1959, să mai joace hochei, Mihai Flamaropol a devenit maestru emerit al sportului și antrenor al echipelor Știința și Dinamo, dar și al naționalei de hochei a României.
Echipa de hochei CCS, viitoarea Steaua București, în 1953, după câștigarea titlului de campioană - Foto: csasteaua.ro
A arătat și un real talent ca scriitor, având nu mai puțin de șapte volume publicate: „Hochei pe gheață”, „50 de ani de hochei în România”, „Amintiri din fotbal și hochei”, „Fotbal”, „Fotbal – cadran mondial”, „Fotbal – cadran românesc” și „Însemnările unui sportiv”.
Mihai Flamaropol s-a stins din viață pe 30 iunie 1985, l doar 65 de ani Patinoarul care i-a purtat numele a fost inaugurat în 1958, dar după 1990, treptat, dar sigur, a ajuns o ruină până la închiserea lui, în 2012.
În 2016 clădirea a fost dărâmată, pentru ca un an mai târziu să înceapă ridicarea uneia noi, cu 3.100 de locuri, care ar fi trebuit să fie gata încă din 2019, dar n-a fost finalizat decât în proporție de 26%.
În luna septembrie a acestui an, Nicușor Dan, Primarul General al Capitalei anunța „dezghețarea proiectului.
Citește și: Marea campioană care are 5 titluri olimpice, la fel ca Nadia și Lipă. Cine-și mai amintește de ea?
„Am dat ordin de începere pentru continuarea lucrărilor la patinoarul Flamaropol. Începem cu actualizarea proiectului, care va fi gata în maximum 4 luni, apoi vom relua efectiv lucrările, care au termen de execuție 20 de luni.
Complexul va avea 3.170 de locuri și 119 locuri de parcare. Acesta este format din: o arenă sportivă și un centru multifuncțional sportiv și de agrement. Arena va avea toate facilitățile, patinoar artificial, sală de conferințe, spații tehnice, de depozitare, vestiare, cabinete medicale.
Centrul sportiv multifuncțional și de agrement va fi format din: bazin de înot, sală de sport, spații pentru întreținere și recuperare fizică, pentru relaxare, sală de escaladă indoor și outdoor, spații comerciale și pentru alimentație publică”, a transmis Nicușor Dan, pe Facebook.
Rămâne de văzut dacă, de data aceasta, vom vedea gata noua clădire care, în mod normal, ar trebui să păstreze numele unuia dintre cei mai speciali sportivi din istoria României.
