Trei zile în plus de concediu de odihnă pentru anumiți angajați. Care români ar urma să beneficieze de măsură

O inițiativă legislativă înregistrată la Senat urmărește modificarea art. 147 alin. (1) din Codul muncii, astfel încât și salariații care au calitatea de părinte monoparental să beneficieze de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin trei zile lucrătoare pe an.

Potrivit inițiatorilor, măsura are ca scop sprijinirea părinților care își cresc singuri copiii și care se confruntă frecvent cu dificultăți în gestionarea responsabilităților familiale și profesionale, în lipsa unui alt adult care să participe la îngrijirea și educarea copiilor.

Citește și: Programul de guvernare. Concediu de creştere copil pentru bunici. 1.000 lei/lună pentru mamele cu 3 copii

Trei zile în plus de concediu de odihnă pentru anumiți angajați. Care români ar urma să beneficieze de măsură

Conform legislației în vigoare, familia monoparentală este formată din persoana singură și copilul sau copiii aflați în întreținere. În această categorie intră persoanele divorțate, văduve sau necăsătorite care își cresc singure copiii.

Dacă proiectul va fi adoptat, art. 147 alin. (1) din Codul muncii ar urma să prevadă că:

„Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap, tinerii în vârstă de până la 18 ani, precum și salariații care au calitatea de părinte monoparental, astfel cum este definit la art. 22 alin. (5) și alin. (6) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare.”

Citește și: De la 1 iunie, bolnavii cronici și oncologici vor primi și prima zi de concediu medical plătită integral

În prezent, acest drept este acordat doar salariaților care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorilor, altor persoane cu handicap și tinerilor cu vârsta de până la 18 ani.

Ce argumente aduc inițiatorii

În expunerea de motive, inițiatorii arată că părinții monoparentali se află într-o situație diferită față de familiile biparentale, deoarece întreaga responsabilitate privind creșterea, îngrijirea și educarea copilului revine unei singure persoane.

Aceștia susțin că dificultățile apar inclusiv în situațiile obișnuite ale vieții de zi cu zi, atunci când programul școlar al copilului nu coincide cu programul de muncă al părintelui.

Citește și: 22 de luni de concediu medical! O angajată nu a venit niciodată la muncă. Cum și-a justificat documentele?

Potrivit documentului, există numeroase situații în care unitățile de învățământ își suspendă activitatea didactică sau organizează activități care necesită prezența copilului în afara programului obișnuit, fără ca părinții să beneficieze de un drept legal care să le permită gestionarea acestor situații.

Inițiatorii dau ca exemple zile în care cursurile sunt suspendate, activități extrașcolare stabilite de școli, serbări, ședințe cu părinții, festivități de început sau de sfârșit de an școlar, precum și programările medicale ale copiilor.

„În lipsa unui alt adult care să poată prelua temporar responsabilitățile de îngrijire, părintele monoparental este adesea pus în situația de a solicita învoiri neplătite, de a recurge la concedii de odihnă planificate pentru alte scopuri sau chiar de a absenta de la locul de muncă”, se arată în expunerea de motive.

De asemenea, autorii proiectului susțin că aceste situații pot afecta raporturile profesionale ale salariaților care își cresc singuri copiii și consideră că acordarea unor zile suplimentare de concediu de odihnă ar reprezenta o măsură de sprijin adaptată nevoilor acestei categorii sociale.

Pentru a intra în vigoare, inițiativa legislativă trebuie să fie adoptată de Parlament și promulgată de președintele României.