Românii plătesc printre cele mai mari contribuții la pensie, dar au printre cele mai mici pensii în UE. De ce?
Pensiile au crescut după recalcularea din 2024, însă România continuă să aibă unele dintre cele mai mici pensii din UE. În același timp, salariații români plătesc una dintre cele mai mari contribuții la sistemul public de pensii, arată o analiză a Băncii Naționale a României.
La 1 septembrie 2024 a intrat în vigoare noua lege a pensiilor, moment în care au fost recalculate aproximativ 4,6 milioane de pensii. Creșterea medie a fost de 520 de lei, iar aproape 3,8 milioane de pensionari au primit pensii mai mari. În schimb, aproximativ 800.000 de pensii au rămas la același nivel.
Chiar dacă majorările au adus venituri mai mari pentru milioane de pensionari, pensia medie din România rămâne mult sub nivelul celor din statele dezvoltate ale Uniunii Europene.
Acest aspect este analizat de Banca Națională a României în studiul „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, care explică de ce sistemul public de pensii se confruntă în continuare cu provocări importante.
Reamintim că pensia medie în România este de 2.821 de lei (aproximativ 535 de euro). Conform datelor Eurostat privind pensia medie brută pentru limită de vârstă, pensia medie lunară este de aproximativ 1.760 de euro în Italia, 1.654 de euro în Spania, 1.595 de euro în Germania, 700 de euro în Polonia și 373 de euro în Bulgaria.
Citește și: Pensionar cu grupe pierde 300 lei la pensie. Nu i s-au recunoscut 7 ani de grupa I-a. Ce greșeală a făcut?
Românii plătesc printre cele mai mari contribuții la pensie din Uniunea Europeană
Una dintre concluziile raportului este că România are una dintre cele mai ridicate contribuții la sistemul public de pensii din Uniunea Europeană. În prezent, contribuția este de 25% din venitul brut al angajatului, procent care se numără printre cele mai mari din blocul comunitar.
„În contextul declinului demografic, rata de contribuție la sistemul de pensii din România, de 25 la sută din venitul brut (contribuții specifice condițiilor normale de muncă), este printre cele mai mari din UE. Modelul european majoritar constă în împărțirea contribuțiilor sociale între angajat și angajator. În România, Țările de Jos și Lituania, plata contribuției cade în sarcina angajatului, în timp ce în Estonia și Letonia această contribuție este plătită de angajator”, se arată în raport.
Graficul de mai sus arată că angajatul plătește în România întregul procent de 25% drept contribuție la sistemul de pensii (parte cu cărămiziu din grafic). În nicio țară din UE, angajatul nu plătește un asemenea procent ridicat contribuție la pensii.
Raportul arată că, în majoritatea statelor europene, contribuțiile la pensii sunt împărțite între angajat și angajator. În România însă, întreaga contribuție este suportată de angajat, la fel ca în Țările de Jos și Lituania. Prin comparație, în Estonia și Letonia această obligație revine angajatorului.
Nivelul pensiei depinde și de salariile încasate de-a lungul vieții și de numărul anilor în care o persoană contribuie la sistem.
Citește și: Casa de Pensii explică ce pensie primești după 30 de ani de vechime. Diferențele pot fi uriașe
Românii muncesc mai puțini ani față de alți europeni
BNR atrage atenția că o altă explicație pentru nivelul redus al pensiilor este durata mai scurtă a vieții profesionale. În medie, un angajat din România lucrează aproximativ 33 de ani, mai puțin decât în multe state europene.
„Numărul mediu de ani de muncă pentru angajații din România este de aproximativ 33 de ani, cel mai scăzut din regiune și mult inferior nivelului din statele membre avansate (de exemplu, perioada de 40 de ani în Germania). Convergența pensiei medii din România cu standardele UE poate avea loc prin creșterea productivității muncii și a perioadei de participare pe piața muncii, care să se reflecte în majorarea numărului de ani de plată a contribuțiilor sociale”, se arată în raport.
Românii contribuie la sistemul public pentru o perioadă mai scurtă decât angajații din state precum Germania. Acest lucru înseamnă mai puțini ani în care se acumulează contribuții și pune o presiune suplimentară asupra sistemului de pensii, mai ales în contextul îmbătrânirii populației.
Potrivit BNR, este nevoie șde salarii mai mari, precum și de o perioadă mai lungă de participare pe piața muncii, pentru a putea crește pensiile.
Ce va aduce creșterea pensiilor?
Raportul subliniază că majorările acordate în ultimii ani au dus la creșterea semnificativă a obligațiilor pe care sistemul public de pensii le va avea în viitor.
„Creșterea substanțială a pensiilor în ultimii ani în România a condus la dublarea valorii drepturilor cumulate de pensie ale populației. Acest indicator cuantifică totalul veniturilor viitoare din pensii (în prețuri curente), pe baza proiecțiilor de creștere economică și de longevitate. Aceste venituri viitoare ale populației reprezintă o datorie implicită pe termen lung a sistemului de pensii publice, a cărei sustenabilitate necesită o finanțare adecvată”, se arată în raport.
Fiecare majorare de pensie înseamnă că statul își asumă obligația de a plăti sume mai mari și în anii următori. Astfel, valoarea totală a pensiilor pe care statul trebuie să le achite în viitor a crescut considerabil.
BNR atrage atenția că aceste obligații pot fi susținute doar dacă sistemul public de pensii dispune de suficiente resurse financiare pe termen lung.
