Peste 11.600 de români beneficiază de pensii de serviciu, cunoscute și sub denumirea de pensii speciale, iar nota de plată pentru statul român depășește 2 miliarde de euro anual.
În timp ce milioane de pensionari trăiesc cu pensii de sub 3.000 de lei după zeci de ani de muncă, anumite categorii profesionale încasează lunar sume care pot depăși salariile active ale românilor.
Pensie de peste 25.000 lei/lună pentru mai mulți pensionari. Casa Națională de Pensie anunță
Datele furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) arată că în luna iunie 2025 numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a crescut ușor, cu 24 de persoane față de luna precedentă.
Cea mai mare parte a acestora provine din rândul magistraților – judecători și procurori – reglementați de Legea 303/2022. Cu un număr de 5.680 de persoane, această categorie înregistrează și cele mai ridicate valori ale pensiilor speciale, cu o medie lunară de peste 25.200 de lei.
Citește și: Bolojan și Nicușor Dan au convenit cum vor tăia pensiile speciale. Pensiile de 25.000 lei rezistă
Din această sumă, doar aproximativ 7.400 de lei provin din contribuțiile personale, în timp ce restul de aproape 18.000 de lei sunt plătiți direct de la bugetul de stat.
Foto:Numărul pensiilor speciale este în creștere. Casa Națională de Pensii a făcut anunțul Sursa: Freepik
Beneficiarii pensiilor speciale sunt împărțiți în șase mari categorii reglementate de legi distincte. Pe lângă magistrați, mai primesc astfel de pensii și diplomații, personalul aeronautic civil, angajații Curții de Conturi, grefierii și personalul auxiliar din instanțe și parchete, precum și funcționarii parlamentari.
Fiecare dintre aceste categorii are propriile reglementări și formule de calcul, dar toate au un element comun: pensia se bazează pe 80% din salariul brut și sporurile din ultima lună de activitate, fără a ține cont de perioada de cotizare sau de suma totală contribuită la sistemul public de pensii.
Care sunt cele mai mari pensii de serviciu?
Spre exemplu, personalul aeronautic civil din România, reglementat prin Legea 83/2015, beneficiază de o pensie medie de peste 13.000 de lei lunar. La rândul lor, diplomații primesc în medie aproape 7.000 de lei, iar funcționarii parlamentari depășesc 6.100 de lei.
Chiar și grefierii și personalul auxiliar, în general mai puțin vizibili în spațiul public, au pensii medii de peste 6.600 de lei lunar.
Prin comparație, pensia medie în sistemul public standard, după 35–40 de ani de muncă, este de doar aproximativ 3.000 de lei, iar pensia minimă abia atinge 1.281 de lei, sumă încasată de aproape 900.000 de pensionari români.
Citește și: 60.000 lei/lună din pensii pentru o familie de judecători. Bolojan zice când taie pensiile speciale
Această discrepanță uriașă între pensiile speciale și cele bazate pe contributivitate alimentează constant un val de nemulțumiri în societate.
Mulți români se simt nedreptățiți atunci când constată că, după o viață de muncă, primesc sume de zece ori mai mici decât cei care au lucrat în sisteme privilegiate și au beneficiat de reglementări legislative speciale.
Mai mult, există numeroase cazuri în care beneficiarii de pensii speciale s-au retras din activitate la doar 45 sau 50 de ani, profitând de prevederi legale care nu se aplică altor categorii profesionale.
Pensiile speciale, finanțate din bugetul de stat
Impactul asupra bugetului de stat este semnificativ. Din cele 11.685 de pensii de serviciu acordate în prezent, o mare parte sunt finanțate parțial sau în totalitate din bugetul general.
În cazul magistraților, de exemplu, diferența dintre pensia calculată și contribuțiile efective este acoperită într-o proporție covârșitoare de fonduri publice. Asta înseamnă că toți contribuabilii români plătesc, indirect, pentru menținerea unui sistem dezechilibrat și inechitabil.
Citește și: Judecătorii cer ca „pensiile speciale să fie aproape cât salariile”. Șefa CSM are 65.000 lei/lună
Această realitate a pus de-a lungul timpului presiune și asupra decidenților politici, care au promis în repetate rânduri reformarea pensiilor speciale. Totuși, încercările de a modifica substanțial legislația s-au lovit frecvent de obstacole juridice și de opoziția categoriilor beneficiare.
Curtea Constituțională a României a respins în trecut mai multe proiecte de reformă, argumentând că aceste pensii reprezintă un drept câștigat și nu pot fi eliminate complet. Astfel, orice tentativă de modificare trebuie făcută cu grijă și într-un cadru constituțional valid.
Reforma pensiilor speciale, pusă pe așteptare
Între timp, problema rămâne una acută. Pensiile de serviciu generează nu doar o presiune financiară uriașă asupra bugetului, ci și o fractură de încredere între stat și cetățeni.
Pe măsură ce diferențele dintre cei „speciali” și restul populației se adâncesc, sentimentul de nedreptate se transformă în furie și neîncredere în instituțiile statului.
În lipsa unei reforme coerente și echitabile, riscul este ca sistemul public de pensii să devină tot mai instabil, iar solidaritatea socială – deja șubredă – să se erodeze complet.
România se află în fața unei decizii dificile: să continue să finanțeze pensii speciale uriașe pentru un număr redus de persoane sau să realoce resursele în mod echitabil, în favoarea celor care au contribuit zeci de ani la sistemul public.
