Legea, opțională pentru Consiliul de Monitorizare. Zero rapoarte despre Săpoca și Sighetu Marmației

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 15.11.2019 - 15:03

La trei luni de la tragedia de la Săpoca și alte două luni de la imaginile cu oamenii ținuți în cuști de plexiglas la Sighetu Marmației, pe site-ul Consiliului de Monitorizare nu există nici un cuvânt despre cele două cazuri și nici vreun raport de inspecție publicat.

SHARE

Acest lucru, deși regulamentul de funcționare a instituției prevede că raportul de vizită se publică pe site-ul CM în maxim 30 de zile de la efectuarea vizitei și redactarea raportului, care trebuie avizat de președintele Consiliului.

Consiliul de Monitorizare pentru Implementarea Convenției Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități veghează la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități din grija statului, efectuează vizite de monitorizare în centre și spitale de psihiatrie și face recomandări pe care instituțiile trebuie să le respecte. Totodată, centrele sunt obligate să notifice decesele persoanelor instituționalizate către Consiliul de Monitorizare, care poate sesiza parchetele. 

„Raportul de vizită se întocmește de membrii echipei de monitorizare, în termen de 30 de zile de la data finalizării acesteia, este aprobat de președintele Consiliului de Monitorizare și se comunică instituțiilor vizate și autorităților publice în subordinea și coordonarea cărora se află. (...) Raportul de vizită, precum și răspunsul motivat prevăzut la art.58 sunt publice și se afișează pe pagina de Internet a instituției vizitate, precum și pe cea a autorității publice în subordinea și coordonarea căreia se afla aceasta, precum și pe cea a Consiliului de monitorizare, cu excepția datelor personale”, sunt prevederile articolelor 57 și 59 din Regulamentul de funcționare a Consiliului de monitorizare.

La începutul lunii septembrie, Consiliul de Monitorizare a susținut, într-un răspuns la o solicitare a revistei Newsweek România, că „la nivelul Consiliului de monitorizare a fost dispusă efectuarea unei vizite de monitorizare la Centrul de Recuperare pentru Persoane cu Handicap și la Secția de psihiatrie din cadrul Spitalului Municipal Sighetu Marmației, luni, 09.09.2019”.

Cu toate acestea, CM nu a publicat nici până în prezent vreun raport despre cele două cazuri.

În luna august, la Spitalul de Psihiatrie Săpoca, au murit șapte pacienți, după ce un alt bolnav, internat cu sevraj etilic, i-a atacat cu stativul de la perfuzii. Explicația Spitalului a fost că tragedia s-a întâmplat din cauza personalului insuficient.

Citește și: Crimele de la Săpoca, o tragedie anunțată

În luna septembrie, activiștii de la Centrul de Resurse Juridice (CRJ) și Tonal au publicat imagini cu pacienții de la Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Persoane cu Handicap (CRRPH) Sighetu Marmației care erau ținuți în cuști de plexiglas. Atunci, explicația Direcției de Asistență Socială din Maramureș a fost că „nu sunt cuști, ci spații de liniștire”.

Citește și: Încă o lecție de primitivism din asistența socială românească

Consiliul de Monitorizare, condus de un inginer auto 

La conducere Consiliului de Monitorizare, instituție independentă sub control parlamentar, se află Florinel Butnaru (vicepreședintele PSD Sector 4, suspendat, după cum susține el, în declarația de interese), instalat de PSD la finalul lui 2017.

Butnaru a câștigat, anul trecut, 8.780 de lei pe lună, potrivit ultimei declarații de avere, din iunie 2019.

Butnaru, ex-senator PSD, migrat din PP-DD, al cărui CV nu se mai găsește nici pe site-ul Parlamentului, nici pe site-ul Consiliului de Monitorizare, a absolvit mai multe facultăți cu profil de management, automobile rutiere și ingineria transporturilor, iar înainte să devină parlamentar a fost șef al Autorității Rutiere Vâlcea. A mai ocupat și funcția de președinte al Comisiei Centrale a PSD pentru Persoanele cu Dizabilități.

Citește și: UPDATE „Apărătorul” persoanelor cu dizabilități câștigă peste 8.000 de lei pe lună

În 2016, a încercat să ocupe funcția de președinte al Consiliului de Montorizare, însă, la reclamația mai multor ONG-uri, care au reclamat un conflict de interese – pentru că, la vremea aceea, era vicepreședinte al Comisiei pentru drepturile omului – și-a retrat candidatura.

În 2018, Coaliția PSD-ALDE a încercat să modifice Legea 8/2016, care reglementează funcționarea Consiliului de Monitorizae a implmentării Convenției Persoanelor cu Dizabilități, pentru ca președintele și vicepreședintele să coupe funcții în instituție, ffără să susținăconsurs. CCR a considerat atunci că modificarea este neconstituțională.

Nici raportul de activitate al Consiliului pe anul trecut nu este mai încurajator: raportul conținea, de-a valma, rapoarte de monitorizare din centrele rezidențiale cu datele încurcate, programe de conferințe cu meniuri, pagini întregi cu legislația din domeniu, modele de adeverințe și chiar și o solicitare a lui Butnaru adresată Secretariatului General al Guvernului, prin care cerea două mașini și un microbuz. În cele 804 ale raportului nu scria, totuși, nici un cuvânt despre moartea celor 1.260  de copii și adulți instituționalizați, care au murit în centrele rezidențiale, din decembrie 2017 până în august 2018.

Citește și: Consiliul de Monitorizare, o palmă peste obrazul oamenilor cu dizabilități

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.