Încă o lecție de primitivism din asistența socială românească

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 08.10.2019 - 08:55

Să ții oamenii cu dizabilități în cuști de plexiglas, într-un centru de reabilitare al statului, este o problemă pentru autorități doar când apar fotografii în spațiul public.

SHARE

„La CRRPH Sighetu Marmației (centrul din curtea Spitalului Municipal), la orele 13:30: opt persoane cu dizabilități psihosociale și intelectuale erau închise în cinci cuști; cuștile sunt de aproximativ 2,5 metri înălțime, cu ramă metalică și plexiglas; trei persoane erau legate cu cămăși și fâșii din cârpe.

Canalizarea se deversa în spatele clădirii, pe sol – miros pestilențial de fecale, în curtea în care beneficiarii ar trebui să își petreacă timpul. Nu există personal specializat și singurii care ar fi putut desfășura activități cu cei 30 de beneficiari ai centrului erau o asistentă medicală și trei infirmieri“.

Această descriere, însoțită de fotografii care dovedeau acuratețea relatării, era trimisă autorităților publice, la începutul lunii septembrie, de ONG-urile Centrul de Resurse Juridice (CRJ) și Tonal, care trăgeau un semnal de alarmă asupra modului în care erau „îngrijite“ 32 de persoane cu dizabilități, din Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Persoane cu Handicap (CRRPH) Sighetu Marmației, aflat în incinta spitalului din localitate.

Imaginile apăreau la mai puțin de o lună de la tragedia de la Spitalul de Psihiatrie Săpoca, din județul Buzău, unde un pacient internat cu sevraj etilic omorâse alți șapte pacienți și rănise încă șase.

Citește și: Garda morții de la Săpoca: medicul lua 2.800 de euro net, asistentele – 1.000 de euro

Scuze pentru 18 luni de condiții mizere

Oamenii din Sighetu Marmației au fost ținuți în condiții mizere timp de 18 luni, din februarie 2018 până în septembrie 2019.

În iarna anului trecut, tavanul centrului de pe strada Dragoș Vodă, din Sighetu Marmației, s-a prăbușit peste trei beneficiari, iar toți oamenii din centru au fost mutați: 42 la un centru de plasament pentru tineri, 36 la un centru de zi și alți 36 într-o aripă a spitalului municipal din localitate (patru au murit între timptimp - n.r.), explică reprezentanții Autorității Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Maramureș, într-un răspuns pentru Newsweek România.

Pentru șefa Asistenței Sociale din Maramureș, cuștile sunt „spații de liniștire”

Instituția, care se ocupă cu verificarea modului în care beneficiarii din centre sunt îngrijiți, justifică situația de față, spunând că este cauzată de „imposibilitatea continuării lucrărilor de reparații capitale, din lipsă de fonduri, care a atras probleme în ceea ce privește cazarea beneficiarilor, mai exact supraaglomerarea lor în saloane (...) și probleme legate de încălzire și canalizare“.

Înainte de prăbușirea tavanului, centrul a avut sediul într-o clădire din 1887. În 2006, Direcția de Asistență Socială (DGASPC) Maramureș a primit de la Guvern 2,6 milioane de lei pentru reabilitare, dar nu a folosit întreaga sumă până la sfârșitul anului, fiind nevoită să înapoieze 1,7 milioane de lei, potrivit Inspecției Sociale.

Apoi, în 2007, DGASPC a primit cei 1,7 milioane de lei pentru continuarea reabilitării. În 2018, instituția a cheltuit 105,4 milioane de lei, din care 1,8 milioane de lei pentru reparații în toate centrele.

Citește și: Crimele de la Săpoca, o tragedie anunțată

Centrul din Sighetu Marmației încalcă legea

În septembrie anul trecut, AJPIS a atras atenția Direcției de Asistență Socială Maramureș că centrul de pe strada Dragoș Vodă, aflat în subordinea sa, încalcă legea, pentru că nu avea licență de funcționare și că nici nu solicitase acreditarea, potrivit unui raport publicat pe site-ul instituției. Nici în prezent, centrul din Sighetu Marmației nu este licențiat și nici nu a depus vreun document pentru obținerea licenței de funcționare, explică Inspecția Socială.

Mai multe explicații despre situația de la Sighet apar în nota de informare pe care AJPIS Maramureș a trimis-o superiorilor, adică Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), la trei zile de la apariția imaginilor cu oamenii în cuști. 

Cuștile de plexiglas nu respectă
prevederile legale, admite chiar
Inspecția Socială Maramureș

În acea notă, obținută de CRJ, AJPIS scrie că „se confirmă parțial“ problemele semnalate de cele două ONG-uri, dar justifică legarea oamenilor din centru și închiderea lor, doar că nu în cuștile de plexiglas: „Se justifică măsura contenționării, exceptând dispozitivele folosite, așa cum este prevăzut în Ordinul 488/2016. În ceea ce privește izolarea unor rezidenți, precizăm că aceasta se realizează în camere de izolare, dar care nu sunt executate în conformitate cu Ordinul 448/2016. Se  confirmă situațiile referitoare la condițiile de găzduire și mediul ambiant din acest pavilion“.

Deși anterior publicării imaginilor cu oamenii ținuți în cuști, în 3 septembrie, nu se găsise vreo altă soluție de cazare pentru ei, trei zile mai târziu, toți beneficiarii fusese mutați, potrivit unui răspuns al Direcției de Asistență Socială Maramureș, pentru Newsweek România.

La DGASPC, cuștile devin „spații de liniștire“

„Nu le putem numi cuști, acelea sunt niște spații de liniștire, utilizate atunci când pacientul își pune în pericol propria viață, cât și a celor din jur. Aceste măsuri de izolare, repet, se luau doar cu acordul medicului respectiv“, a susținut șefa Direcției de Asistență Socială
Maramureș, Alina Coste-Mădăraș, într-o conferință de presă, imediat după apariția imaginilor în spațiul public.

De alfel, „spații de liniștire“ este termenul pe care DGASPC îl folosește și în răspunsul trimis Newsweek România, în care justifică închiderea oamenilor cu dizabilități în cuști sau legarea lor, prin faptul că sunt „beneficiari cu grave probleme de comportament“.

Citește și: Infernul de la Săpoca. Sute de cazuri de înjurături și bătăi, anual, între pacienți și angajați

Canalizarea centrului din Sighet se deversa direct pe pământ, în curtea interioară

Totuși, potrivit legii, încăperea în care o persoană poate fi izolată trebuie să fie iluminată și aerisită, iar pacientul trebuie să aibă acces la un grup sanitar propriu și să fie împiedicat să se rănească.

De asemenea, o persoană nu poate fi legată mai mult de patru ore, cu verificare o dată la 15 minute. Pentru contenționare, se folosesc doar curele late de piele, cu căptușeală, potrivit Ordinului 488/2016 al Ministerului Sănătății, citat de AJPIS în nota sa.

În prezent, la Centrul de Recuperare de la Sighet sunt 106 persoane, cazate în patru sedii, întrucât, nici până în prezent, clădirea al cărei tavan s-a prăbușit. Anul acesta, în centru, au murit opt persoane, iar anul trecut, nouă.

Între bolile menționate drept cauze ale deceselor, se numără: hepatită, accident vascular, ciroză, cancer pancreatic ori malformații ale inimii. Cinci persoane fug constant din centru fără bilet de voie, precizează Direcția de Asistență Socială, care mai menționează și că „nu au fost înregistrate incidente grave în ultimii cinci ani, în care să fie implicați beneficiarii sau angajații centrului“. 

DGASPC mai spune și că doar 70 din cele 120 de posturi prevăzute în organigramă sunt ocupate. Cu jumătate de normă lucrează medicul psihiatru al centrului.

Nimeni nu e vinovat

„Să stai pe un scaun, într-o cușcă, nu este cameră de izolare. Inspecția Socială avea competența de a sesiza organele de cercetare penală. Ei nu au dat nici măcar un avertisment“, explică Georgiana Pascu, de la CRJ.

Astfel, Inspecția Socială Maramureș recomandă doar mutarea beneficiarilor și a angajaților din aripa spitalului din Sighetu Marmației, igienizarea spațiului și utilizarea echipamentelor de contenționare și izolare în conformitate cu Ordinul 488/2016, potrivit notei de informare.

Oamenii cu dizabilități erau legați de paturi cu cârpe

Nu spune nimic despre sancționarea personalului sau despre depunerea vreunei plângeri penale privind modul în care erau îngrijiți oamenii cu dizabilități.

Nici celelalte instituții nu se grăbesc cu măsurile. DGASPC Maramureș a anunțat doar că „a dispus constituirea unei comisii de cercetare disciplinară pentru personalul de conducere de la CRRPH Sighetu Marmației“.

În 9 septembrie, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a deplâns condițiile în care erau ținuți oamenii și a anunțat „măsuri imediate cu caracter organizatoric“. Până în prezent, niciun angajat sau șef din cadrul Direcției de Asistență Socială nu a fost tras la răspundere.

„Să stai pe un scaun, într-o cușcă,
nu este cameră de izolare”

- Georgiana Pascu, CRJ

 

Consiliul de Monitorizare și Avocatul Poporului au anunțat controale în secțiile de psihiatrie, fără să comunice, până la închiderea ediției, luarea vreunei măsuri.

Pe de altă parte, Spitalul Municipal Sighetu Marmației, care îi găzduia pe cei 32 de oameni, a avut grijă să se spele pe mâini de orice responsabilitate, spunând că doar a închiriat spațiul către Direcția de Asistență Socială: „Între Spitalul Sighetu Marmației și DGASPC Maramureș există un contract de comodat încheiat din data de 1 februarie 2018, având ca obiect darea în folosință gratuită a spațiului, în vederea cazării persoanelor cu dizabilități, bunul imobil (fosta secție Dermatologie) în circuit separat situat în incinta Spitalului Municipal Sighetu Marmației. Spitalul nu se face răspunzător pentru activitatea desfășurată în imobilul dat în comodat către DGASPC Maramureș“.

Asistența Socială promite centre

Patru locuințe protejate și un centru de zi ar urma să fie construite în Sighetu Marmației, pentru persoanele adulte cu dizabilități din grija statului, susține, în răspunsul pentru Newsweek România, Direcția de Asistență Socială Maramureș.

Cele patru locuințe sociale ar urma să găzduiască 40 de persoane, iar centrul de zi, care ar trebui să fie gata la finele anului 2020, ar trebui să găzduiască alți 40 de oameni.

Și Consiliul Județean (CJ) Maramureș se lansează în promisiuni: „asigurarea personalului calificat pentru serviciile sociale care trebuie prestate, efectuarea de verificări la toate centrele sociale de tip CRRPH din sistemul de asistență socială“, în răspunsul pentru Newsweek România.

Ca o ironie, însă, Inspecția Socială Maramureș atrăgea atenția, încă de anul trecut, că „DGASPC Maramureș se confruntă cu lipsa personalului de specialitate în mod expres de la nivelul serviciilor sociale, cauzată de neaprobarea de către CJ Maramureș a organizării de concursuri pentru ocuparea posturilor vacante“, potrivit unui raport din septembrie 2018.

Protest de la începutul anului, când Guvernul Dăncilă a decis ca autoritățile locale să acopere cheltuielile pentru persoanele cu dizabilități. În localitățile mici, însoțitorii primesc banii cu mari întârzieri

Citește și: Fără bani pentru persoanele cu dizabilități - „Încercăm să-i ținem cât ne-om permite“

Situația tragică a persoanelor cu dizabilități din grija statului

1.447 de persoane cu dizabilități din centrele de stat au murit, din septembrie 2017 până în septembrie 2018:  968 în centre de tip rezidențial și 479 în spitale și secții de psihiatrie, potrivit CRJ. 40 erau copii.

Între cauzele deceselor, se numără infecții ale căilor respiratorii, înecarea cu mâncare, ocluzia intestinală, peritonita, malnutriția, TBC, enterocolita.

Multe dintre victime aveau escare, răni provocate de statul întins extrem de mult timp, infectate cu E-coli sau B Pioceanic, „indicând o îngrijire deficitară“.

În total, 17.700 de persoane cu dizabilități trăiesc în grija statului. 5.000 de copii cu dizabilități cresc în centre de plasament. În România, sunt aproximativ 826.000 de oameni cu dizabilități.

Citește și: UPDATE „Apărătorul” persoanelor cu dizabilități câștigă peste 8.000 de lei pe lună

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.