Cauza este intitulată „Buhuceanu și Ciobotaru împotriva României”, după numele lui Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru, primul cuplu gay care a dat în judecată România la CEDO pentru că nu le recunoaște viața de familie.
„Petenții sunt cupluri de același sex care reclamă că legislația din România nu le permite să se căsătorească sau să intre în altă formă de uniune civilă și, astfel, sunt discriminați ca rezultat al orientării sexuale și dezavantajați prin lipsa de recunoaștere legală a relațiilor lor. Ei invocă articolul 8 și articolul 14 al Convenției”, explică CEDO subiectul cauzei.
În deschiderea procesului, Curtea a trimis României un set de întrebări:
„1. A existat o încălcare a drepturilor petenților în respectarea vieții private și de familie, care contravine articolului 8 din Convenție? Ar avea vreo posibilitate de a obține recunoașterea legală a relației lor? (vezi cauza Oliari și alții v. Italia, 21 iulie 2015?)
2. Au fost discriminați petenții, fiind împiedicați să beneficieze de drepturile conferite în baza Convenției Drepturilor Omului, din cauza orientării sexuale, contrar articolului 14 din Convenție și a articolului 8 din Convenție, în ceea ce privește inabilitatea lor de a se căsători sau de a intra într-o altă formă de uniune recunoscută legal?”
„Nu există nimic în Constituție care să ne ajute să ne întemeiem o familie din punct de vedere legal”
În total, 13 cupluri de lesbiene și opt cupluri gay au dat în judecată România la CEDO.
„De la dezincriminarea relațiilor între persoane de același sex în 2001, Parlamentul României nu a mai făcut nimic pentru a asigura protecția familiilor din comunitatea noastră, ba din contră, a căutat să interzică orice formă de recunoaştere, în ciuda realității sociale din România”, a explicat, într-un comunicat de presă, Florin Buhuceanu, membru al asociației Accept și unul dintre activiștii care au luptat pentru abrogarea articolului 200 din Codul Penal, care incrimina relațiile între persoanele de același sex.
Newsweek România v-a prezentat povestea unui alt cuplu care a dat în judecată România la CEDO, o graficiană de 32 de ani și o psihoterapeută de 30 de ani, care au explicat că „nu există nimic în Constituție care să ne ajute să ne putem întemeia o familie din punct de vedere legal. Nu putem beneficia de condițiile de trai de care beneficiază o familie «normal㻓.
Citește și: Un an de la referendumul vrajbei
Avocata Iustina Ionescu, care reprezintă cuplurile la CEDO, a explicat, într-un comunicat de presă, că „prin refuzurile repetate și constante de a reglementa parteneriatului civil, statul român încalcă în mod flagrant atât Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și însăși Constituția României. Din 2015, hotărârea CEDO în cauza Oliari împotriva Italiei obligă toate statele membre ale Consiliului Europei să recunoască viața de familie pentru cuplurile gay printr-o lege care conferă drepturi substanțiale, similare căsătoriei. Unele cupluri pe care le reprezentăm formează o familie de peste 15 ani și au înfruntat probleme numerose, de la recunoașterea bunurilor comune, obținerea unor credite bancare ca familie, recunoașterea statutului de aparținător în sistemul medical sau de co-asigurat în sistemul public de asigurări de sănătate”.
De altfel, în 2018, Curtea Constituțională a recunoscut viața de familie și pentru cuplurile formate din persoane de același sex, după o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care s-a pronunțat pe cazul unui român căsătorit cu un american (cazul Adrian Coman-Clai Hamilton).
Citește mai multe aici: Decizie istorică: CCR recunoaște viața de familie în cazul românului gay căsătorit cu un american
Amintim că trei propuneri de legiferare a parteneriatului civil sunt în continuare în comisii, la Camera Deputaților.
Citește și: Cele trei proiecte de parteneriat civil, undă verde în Comisia pentru egalitate de șanse
