Un an de la referendumul vrajbei

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 18.10.2019 - 13:58

La un an de la invalidarea referendumului pentru familie, persoanele gay nu au câștigat nimic: legea parteneriatului civil este blocată, discursul public este homofob – 38% dintre români cred că minoritățile sexuale ar trebui să aibă aceleași drepturi civile ca persoanele hetero.

SHARE

Ca urmare a blocării legii parteneriatului, în vara acestui an, 13 cupluri de același sex au dat în judecată România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), cerând statului să le recunoască familiile și să le ofere o formă de protecție juridică.

Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă Română (BOR), considerată marea învinsă după referendum, pentru că nu a reușit să mobilizeze credincioșii la vot, nu a fost „penalizată“ în niciun fel post-consultare, potrivit sociologului Barbu Mateescu, și, chiar mai mult, „s-a redeschis către elita intelectualilor mireni“, în opinia lui Teodor Baconschi, doctor în antropologie religioasă.

Citește și: De ce a eșuat referendumul

De altfel, BOR, prin vocea purtătorului de cuvânt Vasile Bănescu, spune că invalidarea referendumului a fost doar un „eșec temporar“ și că Biserica va continua să se implice în „orice demers democratic de sanificare morală a societății“.

În schimb, Coaliția pentru Familie, grupul de ONG-uri conservatoare și religioase care a inițiat referendumul, s-a regrupat sub forma platformei civice „Împreună“, vituperând împotriva „clasei politice și presei înregimentate“ care au boicotat „cel mai democratic act al unui popor“.

Acum, organizează conferințe în care îi sperie pe români cu „dictatura ideologiei de gen“ în educația copiilor și distribuie, pe Facebook, discursurile anti-UE ale președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop.

Clipul taberei #boicot, „Copiii referendumului”, i-a făcut pe deputații ALDE Varujan Vosganian și Steluța Cătăniciu să-l reclame la IGPR, care a clasat plângerea

De ce n-a „prins“ tema familiei la români

Falia dintre susținătorii Coaliției pentru Familie și contestatarii ei a rămas la fel de adâncă, chiar și după un an de la referendum, însă nu este relevantă, explică sociologul Barbu Mateescu, într-un răspuns pentru Newsweek România, observând că atenția publică se concentrează asupra altor subiecte.

De altfel, sociologul nota cu umor și acum un an că „Maslow a mâncat referendumul“, atrăgând atenția că România nu are o clasă de mijloc suficient de coagulată și conservatoare pentru a rezona la o temă complexă, precum modificarea articolului privind familia, în Constituție.

Au contribuit la eșec și asocierea consultării cu ex-președintele PSD, Liviu Dragnea, întrebarea ambiguă, prin care românii s-au temut că vor gira alte modificări legislative, dar și discursul anti-european și pro-rus al unei părți a susținătorilor Coaliției pentru Familie, fiind adus în discuție chiar și un RoExit.

Deși, oficial, CpF a precizat că respectă viața intimă a oamenilor, o intoxicare des întâlnită în timpul campaniei pentru referendum a fost că homosexualii le vor lua copiii familiilor tradiționale, dacă nu merg la vot

Și Teodor Baconschi, diplomat și doctor în antropologie religioasă, nu crede într-o radicalizare ideologică a românilor obișnuiți, ci consideră că, mai degrabă, radicalizarea taberelor se observă în anumite bule de social media.

În schimb, Baconschi constată că referendumul a arătat că a apărut un segment mai tânăr de votanți, care se definesc ca anti-PSD și progresiști.

„Polarizarea progresiști-conservatori se radicalizează mai cu seamă în diferite bule de social media. Nu cred că «românul obișnuit» are timp să alimenteze asemenea conflicte ideologice. Își vede mai curând de proiectele și obligațiile sale zilnice.

Noutatea developată la referendum e apariția unui segment mai tânăr (urban, corporatist, «trotinetist» etc.) care e, simultan, anti-PSD și progresist.

Acest segment a produs, de altfel, USR-Plus (marketizat ca partid «anti-sistem») și a introdus, pentru prima dată după 1989, un curent anticlerical, sau chiar anti-creștin, care a mobilizat reacția mediilor conservatoare (atașate tradiției creștine în plan național sau civilizațional).

Acestea din urmă n-au reușit să producă un vector partinic, pentru simplul fapt că românii conservatori au, în genere, opțiuni politice deja conturate“, explică Teodor Baconschi, pentru Newsweek România.

Unde se regăsesc politic susținătorii CpF

Circa 3,5 milioane de români au votat în favoarea consultării demarate de Coaliția pentru Familie. Pragul pentru validare se obținea, însă, prin votul a 5,6 milioane de români și, prin urmare, referendumul a picat.

Post-referendum, în societate se discuta despre apariția unui nou partid creștin conservator, lucru care nu s-a materializat.

Totuși, cine îi reprezintă acum pe acești 3,5 milioane de oameni? Mihai Gheorghiu, liderul Coaliției pentru Familie și director adjunct al Muzeului Țăranului Român, a refuzat să răspundă întrebărilor reporterului Newsweek România, acuzând că „demersurile dvs. nu au fost niciodată obiective și lipsite de prejudecăți la adresa noastră“.

În opinia sociologului Barbu Mateescu, o aripă a PNL se adresează acestor „creștini militanți“, inclusiv din motive pragmatice, însă „această secțiune nu domină partidul, probabil din cauza eșecului referendumului“.

Mai mult, explică sociologul, „creștinii care văd conexiunea creștinism-politică sunt o minoritate în rândul celor 3,5 milioane. Cei mai mulți dintre votanții de la referendum s-au întors la subiectele de bază și de interes pentru ei. Doar pentru că au avut o poziționare asumată pe subiect nu au devenit (și nu erau) pasionați de subiect, astfel încât acesta să-i definească. Strict ca exemplu, putem avea o dezbatere, și chiar un referendum național, cu privire la calitatea muzicii lui Lady Gaga, dar asta nu înseamnă că toată societatea românească e definită de dezbaterea pro-Lady Gaga vs. anti-Lady Gaga; subiectele-cheie rămân calitatea vieții, serviciile publice și economia“.

Și în opinia lui Teodor Baconschi, PNL, PMP și PSD sunt formațiunile care au preluat, „uneori populist, elemente de agendă conservatoare“, însă „un partid conservator de tip clasic nu are încă o bază socio-economică și culturală suficient de largă“ în România.

Referendumul a arătat că există un electorat tânăr, corporatist, anti-PSD și progresist, în opinia lui Teodor Baconschi - Foto: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea

„Un element de noutate e că - după ce invalidarea referendumului a fost prezentată public (și) ca «înfrângere» a Bisericii majoritare - ierarhia BOR a tras câteva concluzii necesare: s-a redeschis către elita intelectualilor mireni, tot așa cum, la firul ierbii, creștinii de toate confesiunile au început să conlucreze pentru apărarea valorilor comune.

Biserica Ortodoxă începe să înțeleagă că modelul ei de sorginte bizantină - bazat pe conglăsuirea Stat-Biserică – trebuie revizuit în manieră creștin-democrată («o Biserică liberă, într-un Stat liber»).

Dacă această reflecție din sânul BOR se va maturiza, Biserica majoritară ar putea sprijini, în viitor, forțe politice declarat creștine (mai ales dacă USR și Demos sau alte asemenea formațiuni își vor confirma, la guvernare, afectul anti-clerical)“, atrage aenția Baconschi, în răspunsul pentru Newsweek România.

În opinia sa, „adevărata bătălie ține de necesara prevalență a unui curent conservator pro-UE și SUA, pentru că există și medii conservatoare anti-occidentale (eurosceptice, anti-americane și pro-«răsăritene»).

Un partid conservator ar putea deveni indispensabil, dacă partidele din actualul establishment vor practica stilul «catch all», continuând să-și refuze o identitate doctrinară mai fermă.

Din tranziție au ieșit doar partide care vânează voturi, dar și-au pierdut reperele axiologice (în ipoteza puțin probabilă că le-au asumat vreodată cu sinceritate).

Națiunea omogenă, moștenită din comunism, trebuie reinventată în registru civic pluralist, cel puțin de acum înainte. De altfel, «unitatea de monolit»e o aberație în orice democrație funcțională“. 

Sociologul Barbu Mateescu a explicat că, după eșecul referendumului, „creștinismul militant a luat o pauză”.

Biserica Ortodoxă sprijină „sanificarea morală a societății“

La un an de la invalidarea referendumului, Biserica Ortodoxă se apără de criticile celor care spun că nu ar fi trebuit să se amestece în campanie, explicând că „s-a implicat în mod firesc într-un demers curat și onorabil precum referendumul pentru protejarea căsătoriei și familiei“.

Totodată, prin vocea purtătorului de cuvânt Vasile Bănescu, BOR nu își asumă în niciun fel invalidarea scrutinului, dând vina pe presă și pe insuficienta informare a oamenilor, care n-au înțeles că instituția căsătoriei este „subminată și trebuie protejată constituțional“.

„Nu cei care s-au implicat trebuie să se simtă jenați, ci cei care l-au sabotat cu cinism sau l-au tratat cu indiferență“, susține Vasile Bănescu, într-un răspuns pentru Newsweek România, făcând aluzie la discursul președintelui Iohannis, care a spus că CpF și susținătorii săi au promovat inițiativa „agresiv și cu un mesaj intolerant“. 

În opinia lui Bănescu, inițiativa a eșuat din cauza „manipulării prin mass-media, care a asociat demersul în mod impur cu politicul, gradului de informare scăzut cu privire la miza reală a referendumului – protejarea instituției căsătoriei de malformările unor ideologii progresiste, care o prezintă ca pe o instituție învechită, fie o revendică abuziv pentru persoane de același sex“, dar și pentru că oamenii nu au înțeles „pericolul de natură morală“ al „ideologiei neomarxiste, corectitudinii politice, ideologiei de gen, LGBT“.

Vasile Bănescu mai precizează, în răspunsul său, că „Biserica va sprijini orice demers legal și democratic de sanificare morală a societății“.

Cum a ajuns România să fie dată în judecată la CEDO

„Aparent, partea progresistă a României a câștigat, prin invalidarea unui referendum organizat în condiții oribile, de homofobie, de complicitate a autorităților statului cu BOR și cu multe dintre culte.

Deși nu au reușit să-l valideze, în ciuda neregularităților, a prelungirii la două zile, a faptului că nu a existat o supraveghere corectă din punct de vedere juridic a întregului proces, pe mine mă face încă să sper și apoi mă uit la ce s-a întâmplat ca mesaj: da, nu a fost validat, dar, în același timp, nici nu avem căsătorii sau parteneriate între persoane de același sex și nu există niciun progres în zona asta“, atrage atenția Romanița Iordache, expertă în drepturile omului pentru Agenția de Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA).

Citește și: Ce conține primul proiect de parteneriat civil susținut de toate partidele parlamentare

Romanița Iordache, care face parte din echipa de avocați care a obținut la CCR recunoașterea căsătoriei pentru persoanele de același sex, este una dintre juristele din cadrul Asociației Accept care ajută 13 cupluri gay să dea în judecată România la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), cerând statului să legifereze parteneriatul civil.

„Oamenii văd pene la paradă și că le-am putea fura copiii, lucru promovat la referendum. Le scapă din vedere că suntem oameni ca și ei“

-cuplu gay

Jurista spune că, după ce legea parteneriatului civil, depusă pentru a opta oară în Parlament anul trecut, este în continuare blocată, singura soluție pentru recunoașterea cuplurilor rămâne litigarea. În mod similar, Italia și Grecia au adoptat o formă de protecție pentru cuplurile de același sex, în urma unor decizii CEDO.

Și sociologul Barbu Mateescu este de părere că devine „ușor ridicol“ că discuția despre parteneriat se poartă în termeni de „bau-bau“ și că „politicienii încep să uite ce eșec colosal a fost referendumul; acum probabil că ar da înapoi, revenind la modelul mental de dinainte de inițiativă, în care capacitatea de mobilizare a instituțiilor bisericești era percepută drept imensă“.

Jurista Romanița Iordache, alături de avocata Iustina Ionescu și Adrian Coman, românul care a obținut la CCR recunoașterea căsătoriei lui cu un american. Sursa foto: Facebook Accept 

În toamna anului trecut, Curtea Constituțională a României a decis că relația pe care o are un cuplu format din persoane de același sex intră în sfera noțiunii de „viață de familie“ și trebuie să se bucure de „o recunoaștere legală a drepturilor și îndatoririlor corespunzătoare“.

După această decizie, în Parlament a fost depus un proiect de lege elaborat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și societatea civilă, sprijinit de parlamentari din toate partidele, care însă s-a blocat în Camera Deputaților, pe fondul opoziției PSD.

„Vrem să fim văzuți ca oameni «normali», nu ciudați sau bolnavi“

J. și B., cum și glumesc când se prezintă, sunt unul dintre cele 13 cupluri gay care au dat în judecată România la CEDO pentru că statul nu le recunoaște viața de familie.

„Nu există nimic în Constituție care să ne ajute să ne putem întemeia o familie din punct de vedere legal. Nu putem beneficia de condițiile de trai de care beneficiază o familie «normal㻓, spune cuplul, care a decis să meargă la CEDO, pentru că vrea să aibă un copil și pentru că, în momentul de față, statul nu le-ar recunoaște amândurora calitatea de părinte.

Cele două femei, o graficiană de 32 de ani și o psihoterapeută de 30 de ani, s-au cunoscut în urmă cu șapte ani și formează un cuplu de aproape doi. Anul trecut, odată cu campania pentru referendumul Coaliției pentru Familie, s-au gândit să emigreze, dacă votul va fi în favoarea modificării Constituției.

„Pentru noi, momentul referendumului a fost unul neplăcut, din cauza instigării colosale la ură și violență împotriva relațiilor între persoanele de același sex.

Acele zile ne-au făcut să simțim teamă mergând pe stradă. Ne-am simțit jignite de ceea ce s-a promovat. Ne amintim și acum mesajele de pe panouri – «Apără familia și copiii României; dacă nu vii la vot, doi bărbați vor putea adopta copilul tău». – ca și cum eram niște personaje negative și oamenii erau nevoiți să se apere de noi“, explică tinerele. 

În opinia cuplului, motivul pentru care parteneriatele civile nu sunt legiferate este că nu ar aduce voturi sau beneficii politicienilor. Ele simt că situația persoanelor gay este neschimbată față de acum un an.

„Oamenii sunt toleranți prin evitare, pentru că acesta este un subiect încă tabu. De la referendum nu s-a mai adus în atenția presei situația familiilor LGBTQ. Oamenii știu despre noi doar ceea ce văd sau ceea ce li se spune, dar nu ne cunosc.

Văd pene și extravaganță la paradă și văd că le-am putea fura copiii, lucru promovat la referendum. Oamenilor le scapă din vedere că și noi suntem tot oameni ca și ei și vrem să fim văzuți ca fiind «normali», nu ciudați sau bolnavi“, adaugă cuplul.

EUROBAROMETRU 2019: Percepția persoanelor LGBT în UE

38% dintre români cred că persoanele LGBT ar trebui să aibă aceleași drepturi ca persoanele hetero, față de media UE – 76%.

63% dintre români cred că este greșită o relație între două persoane de același sex.

29% dintre români cred că persoanele de același sex ar trebui să se poată căsători, cu 8% mai mulți români decât în 2015.

Coaliția pentru Familie își varsă veninul pe Facebook

Mihai Gheorghiu, liderul Coaliției pentru Familie, și avocata grupului, Ana Corina Săcrieru, încă înjură, pe Facebook, un an mai târziu, politicienii și presa, pentru că n-au reușit să schimbe Constituția.

Ana Corina Săcrieru și Mihai Gheorghiu, cele două voci reprezentative ale Coaliției pentru Familie. Sursa foto: Inquam Photos - Adriana Neagoe  

Gheorghiu vorbește despre „operațiunea reușită de boicotare a clasei politice și a presei înregimentate la mecanismul de reeducare socială“, îi acuză pe oamenii care nu au susținut inițiativa de „amanetarea viitorului copiilor în mâna brokerilor ideologiei de gen și homosexualizării educației și distrugerea fundamentului creștin al societăților europene, în numele paradisului progresist“.

Nici Ana Săcrieru nu se lasă mai prejos: „Nu avem voie să uităm boicotul politic și instituțional aplicat celui mai democratic act al unui popor, (...) călcarea în picioare a dreptului cetățenilor români de a fi corect informați și nu manipulați cu minciuni grosolane (...) partidele politice care au întors spatele interesului cetățenesc de a avea un vot democratic organizat“.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.