Bătaia este încă „ruptă din rai“ în familiile românești

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 30.04.2019 - 11:44

„Crimă sălbatică”, „femeie transformată de soț în sac de box”, „omorâtă în bătaie ca-n Vestul sălbatic”. Violența domestică, pe Google: 1.130.000 de rezultate, în 0,30 secunde.

SHARE

Săptămâna trecută, o femeie de 22 de ani din București a murit înjunghiată în gât de fostul iubit. O alta, de 30 de ani, din Timișoara, și-a găsit sfârșitul cu un cuțit înfipt în spate. Anual, mii de femei și copii sunt bătuți, omorâți, schilodiți, în familie.

Anul trecut, 1.360 de persoane au fost trimise în judecată pentru infracțiuni din sfera violenței domestice, iar 1.647 de oameni, dintre care aproape jumătate copii, sunt victimele lor. Datele sunt cuprinse în raportul pe 2018 al Ministerului Public, care prezintă și o radiografie pe județe a numărului de victime din cazurile trimise în judecată de procurori.

Am analizat situația din județele unde procurorii Parchetului General au semnalat cele mai multe victime: Iași – 89 de victime, Botoșani – 88 de victime, Alba – 79 de victime,  Suceava – 78 de victime, Bacău – 75 de victime, Brașov – 75 de victime, Bihor – 72 de victime, Buzău – 65 de victime.

8.303 cazuri de violență în familie în opt județe

În dosarele trimise în judecată de procurori în 2018, în toată țara, sunt 1.647 de victime. În vreme ce în datele Ministerului Public, în cele opt județe analizate, sunt în total 621 de victime, inspectoratele de poliție județene au comunicat Newsweek România un număr de 13 ori mai mare: 8.303 cazuri.

Citește și: Singurul centru de urgență pentru victimele violenței din București se închide de la 1 mai

Doar trei județe au centre de urgență pentru victime

Pentru a combate violența în familie, fiecare județ ar trebui să aibă cel puțin un centru în regim de urgență pentru victimele violenței și cel puțin un centru pentru agresori, unde ei să facă terapie, să învețe să-și gestioneze furia. Măsurile sunt prevăzute în Convenția de la Istanbul, ratificată de România în anul 2016, demonizată puternic în ultimii doi ani de organizații-satelit ale Coaliției pentru Familie, pe motiv că încearcă să îi învețe pe copii să-și modifice sexul.

Cu toate acestea, doar județele Iași, Alba și Buzău au centre în regim de urgență (adică victimele pot fi adăpostite îndată ce solicită ajutor). La Suceava și Bacău, sunt primite în centru doar în urma unei anchete sociale, în vreme ce la Botoșani (unde este înregistrat al doilea cel mai mare număr de victime ale violenței în raportul Ministerului Public pe 2018), Brașov și Bihor nu există niciun astfel de centru, potrivit informațiilor comunicate Newsweek România de către direcțiile județene de asistență socială.

De asemenea, de la sfârșitul anului trecut, printr-un ordin de ministru, este în vigoare ordinul de protecție provizoriu, care se emite pe loc de polițistul care constată violența și îl dă afară din casă pe agresor. În cele opt județe analizate, cele mai multe ordine de protecție au fost emise în Brașov – 48. În 2018, 1.466 de copii au fost victimele violenței domestice, în cele opt județe.

Inutil: Firea vrea să plătească chiria femeilor abuzate, deși legea îi scoate pe agresori din casă

„Toți deplângem victima când are un cuțit în inimă“

Sociologul Gelu Duminică a atras atenția că numărul cazurilor de violență domestică este mult mai mare decât cel raportat, victimele ferindu-se să apeleze la autorități de frică, de rușine sau, în unele cazuri, pentru că sunt sfătuite să rămână lângă soțul agresor „de gura lumii“ sau pentru că au copii.

De asemenea, „violența domestică nu este apanajul unei regiuni geografice sau a unei categorii sociale, ci este parte din cultura românească, înțelegând prin cultură tot ce se transmite non-genetic. Bătaia este una dintre formele de educare acceptată sau, în ultima vreme, tolerată în societatea românească.

Grațiela Drăghici, în inspecție la noul centru deschis în Sectorul 5

«Bătaia este ruptă din rai», «Femeia nebătută este precum calul nestrunit» sunt expresii din folclorul românesc care oglindesc violența ca formă de educare sau ca metodă de pedeapsă“, a mai explicat sociologul, pentru Newsweek România. Foarte grav este și că adulții transferă către familiile lor valorile cu care au fost crescuți și, astfel, cultura violenței se perpetuează.

Gelu Duminică, care este și profesor asociat la Facultatea de Sociologie, Universitatea București, a povestit și un experiment social făcut cu studenții: „Doi studenți jucau roluri de agresor și victimă, pe stradă, iar cei mai mulți martori nu interveneau. Mai mult, când agresorul bărbat începea să spună «m-ai înșelat», adică atunci când din punct de vedere tradițional este justificată bătaia, numărul celor care interveneau a scăzut și mai mult“.

Gelu Duminică este de părere că primul pas pentru combaterea violenței este ca instituțiile statului  să conștientizeze că România are o problemă cu acest fenomen, apoi să investească masiv în proiecte de combatere a violenței.

„Toți deplângem victima când are un cuțit în inimă, dar nu le cerem socoteală instituțiilor care au fost atenționate de victimă și care au ignorat-o, sfătuind-o să se întoarcă acasă «la bărbat, la copii»“.

Locuințe protejate pentru victime. Deocamdată, doar pe hârtie

 

Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) a lansat, în martie 2019, programul „Venus”, prin care ar trebui construite 42 de locuințe protejate pentru victimele violenței domestice, în parteneriat cu autoritățile locale.

Valoarea proiectului se ridică la 11 milioane de euro, bani europeni, și ar trebui finalizat în 2023. ANES a precizat, pentru Newsweek România, că, în 5 aprilie, a avut loc prima întâlnire a comitetului de coordonare care ar trebui să supravegheze derularea proiectului, din care fac parte Inspectoratul General de Poliție, Ministerul Justiției, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerul Sănătății, Colegiul Național al Asistenților Sociali, Colegiul Psihologilor din România, Ministerul Dezvoltării Regionale.

Marșul pentru siguranța femeilor, din octombrie 2018, organizat de Rețeaua VIF

De asemenea, a fost elaborat un proiect de HG privind aprobarea programului național pentru protecția victimelor. Primele trei consilii județene cu care ANES va semna acorduri sunt Gorj, Mehedinți și Bihor.

La București, singurul centru în regim de urgență pentru victime, în parteneriat public-privat (ANES și ONG-ul Anais), se închide de la 1 mai, după ce a rămas fără finanțare, așa cum Newsweek România a relatat la începutul lui martie. Primăria Capitalei a precizat inițial că nu mai sunt fonduri, apoi că are propriile centre pentru găzduirea victimelor.

Citiți mai multe aici: Cum le lasă Gabriela Firea pe femeile abuzate fără singurul centru în regim de urgență din București

Între timp, ANES pare că a găsit un alt centru cu care poate defila, proaspăt inaugurat în Sectorul 5 al Capitalei, unde pot fi adăpostite, însă, doar victimele care au domiciliul în sector.

DGASPC Sector 5 și Primăria Sectorului 5 nu au răspuns solicitării Newsweek România privind detalii despre finanțarea centrului, până la închiderea ediției.

Evoluția cazurilor de violență, în rapoartele Ministerului Public

2018: 1.360 de inculpați trimiși în judecată;
1.647 de victime, dintre care 702 minori;

2017: 1.491 de inculpați trimiși în judecată;
1.766 de victime, dintre care 794 minori;

2016: 1.467 de inculpați trimiși în judecată;
1.822 de victime, dintre care 932 minori.

Statistică. Violența în cele opt județe

Iași – un centru în regim de urgență în Iași, unde au fost adăpostite 20 de victime de la începutul anului. 32 de ordine de protecție provizorii au fost emise de polițiști în 2019. În total, în 2018 s-au înregistrat 1.956 cazuri de violență în familie, din care în 149 au fost implicați minori. În 12 cazuri, victima a murit. S-au înregistrat și 95 de violuri. (Sursa: DGASPC și IPJ Iași)

Botoșani – nu există niciun centru pentru victime, dar DGASPC  a menționat că a aplicat pentru crearea unei locuințe protejate, în cadrul proiectului VENUS. 36 de ordine de protecție provizorii emise de polițiști în primele trei luni ale lui 2019. În 2018: 1.020 de cazuri de violență în familie, din care în 110 au fost victime minori, cinci decese și 44 de violuri. (Surse: DGASPC și IPJ Botoșani)

Alba – patru centre, dintre care unul pentru agresori și trei pentru victimele violenței domestice, în Alba Iulia și Cugir. 27 de victime au fost adăpostite în centre în 2018. DGASPC a precizat că va crea o locuință protejată, în cadrul proiectului VENUS. 29 de ordine de protecție provizorii au fost emise de polițiști în 2019. În 2018: 584 cazuri de violență în familie, din care în 267 de cazuri au fost implicați minori. O victimă a fost violată de partener. În total, în județ au fost 30 de violuri anul trecut. (Sursa: DGASPC și IPJ Alba)

Suceava – un centru în Gura Humorului, care nu funcționează în regim de urgență; admiterea se face în baza anchetei sociale, în care au fost adăpostite, de la începutul anului, 18 persoane – cinci mame și 13 copii. Polițiștii au emis 42 de ordine de protecție provizorii în 2019. În 2018: 1.489 de cazuri de violență, două decese, patru violuri, în 422 de cazuri au fost implicați minori. (Sursa: DGASPC și IPJ Suceava)

Bacău – un centru de recuperare, în Bacău, în care au fost adăpostite, anul acesta, 29 de victime. Polițiștii au emis, în primele trei luni ale anului, 13 ordine de protecție provizorii. În 2018: 1.113 cazuri de violență, între care șase violuri, un omor și șase tentative de omor. În 79 de cazuri, au fost implicați minori. (Sursa: DGASPC și IPJ Bacău)

Brașov – nu mai există niciun centru. Polițiștii au emis 48 de ordine provizorii în 2019. În 2018: 789 cazuri de violență, dintre care în 67 au fost implicați minori. S-au înregistrat 52 de violuri. (Sursa: DGASPC și IPJ Brașov)

Bihor – nu există nici uncentru pentru victimele violenței domestice. DGASPC a precizat că a înregistrat un singur caz de violență domestică anul trecut. În 2019, polițiștii au emis 43 de ordine de protecție provizorii. În 2018: 676 cazuri de violență domestică, între care un omor. În 62 de cazuri, au fost implicați minori. S-au înregistrat 40 violuri. (Sursa: DGASPC și IPJ Bihor)

Buzău – un centru de recuperare pentru victimele violenței domestice, în Râmnicu Sărat. IPJ nu a precizat numărul de ordine de protecție provizorii emise anul acesta, până la încheierea ediției. În 2018: 676 cazuri de violență domestică, între care în 40 de cazuri, au fost implicați minori. În 2017 și 2018, s-au înregistrat 106 violuri. (Sursa: DGASPC și IPJ Buzău)

La nivel național, în 2018 s-au înregistrat 23.001 de cazuri de violență în familie. În 92 la sută dintre cazuri, agresorul era bărbat, potrivit unei analize a Rețelei pentru prevenirea și combaterea violenței (VIF), pe baza datelor de la IGPR și solicitărilor ONG-ului Filia.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.