marți 25 august
EUR 5.2536 USD 4.5037
Abonează-te
Newsweek România

Economist: „Pensiile nu vor fi indexate la 1 ianuarie 2027”. Ce sume de bani vor pierde pensionarii?

Data publicării: 01.08.2026 • 06:15 Data actualizării: 01.08.2026 • 08:32
O femeie ține în mână un document - Foto: Magnific (rol ilustrativ)
O femeie ține în mână un document - Foto: Magnific (rol ilustrativ)
Cuplu în etate. El îi sărută mâna ei - Foto: Magnific.com/prostooleh
Cuplu în etate. El îi sărută mâna ei - Foto: Magnific.com/prostooleh
Cuplu în etate. El îi sărută mâna ei - Foto: Magnific.com/prostooleh
Cuplu în etate. El îi sărută mâna ei - Foto: Magnific.com/prostooleh

Analistul financiar Adrian Negrescu a declarat pentru Newsweek România că nici la 1 ianuarie pensiile nu vor putea fi indexate, aşa cum s-au petrecut lucrurile la începutul acestui an. Newsweek vă spune ce bani ar putea pierde pensionarii.

De vină este situaţia bugetară a României, din acest moment, a spus Negrescu pentru Newsweek România. Iar aceasta pentru că noua Lege a pensiilor, din 2024, a mărit atât de mult sarcina bugetară, încât plăţile pe acest sector sunt întinse la maximum.

Citește și: Decizie: Perioadele suplimentare la grupele de muncă nu sunt contributive la pensie. Ce bani pierd pensionarii

Orice guvern vine la putere, dacă indexează pensiile într-o asemenea situaţie, pune în dificultate însăşi plata la timp a pensiilor, pentru că se află la limita incapacităţii de plată.

Citește și: Greșeala uriașă care îi lasă pe pensionari cu mai puțini bani la pensie. La ce document trebuie să fie atenți?

Pe de altă parte, România a depăşit datoria publică de 60% şi pensiile (ca şi salariile bugetarilor) sunt îngheţate, chiar dacă oficial acest lucru nu este anunţat de autorităţi.

Adrian Negrescu: Pensiile nu pot fi indexate de la 1 ianuarie

Deficitul de la bugetul de pensii este nesustenabil, spune analistul financiar. Motivul este Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023 , intrată în vigoare la 1 septembrie 2024. Finanţarea deficitului de la bugetul de pensii se face din împrumuturi, făcute de Ministerul Finanţelor.

“La cum arată situația bugetară a României, în momentul de față, mi-e teamă că pensiile vor rămâne înghețate și anul viitor, în 2027.

Noii ne-am împușcat singuri în picior, în momentul în care am venit, în anul electoral 2024, cu o nouă lege a pensiilor, care a crescut extrem de puternic cheltuielile statului cu pensiile.

Citeşte şi: Guvernul, dat în judecată. Se cer pensii indexate și bani mai mulți pentru pensionarii cu grupe. Sunt șanse?

Deficitul de la bugetul de pensii este deja unul nesustenabil. Se finanțează din împrumuturi ale statului, nu din contribuțiile noastre salariale.”

Negrescu explică apoi rapid felul cum funcţionează sistemul de pensii de stat. Actualii angajați plătesc contribuții la asigurări sociale (21,25% din salariu).

Din aceste contribuții se plătesc pensiile celor ce sunt acum la pensie. Dar banii strânşi din contribuții sunt cu o treime mai puţini decât necesarul. Este imposibil de crescut pensiile în asemenea condiţii.

“În mod normal, pensiile ar trebui plătite de către angajați, în baza contribuțiilor pe care le achită.

Citeşte şi: De ce nu au crescut pensiile în 2025 și 2026? Când s-ar putea da indexarea? Ministerul Muncii explică

Nu se întâmplă acest lucru în România. Cheltuielile cu pensiile sunt cu cel puțin 30% mai mari decât contribuțiile pe care le primim la buget. Le plătesc oamenii, la vot, prin bugetul de stat.

Având în vedere și că anul viitor va trebui să reducem deficitul bugetar la 5,1% - 5,7%, mi-e teamă că ecuația creșterii pensiilor e una cu prea multe necunoscute, în acest moment.”

Ce bani vor pierde pensionarii dacă nu se indexează pensiile?

Potrivit legii, pensiile ar trebui indexate la 1 ianuarie 2027 cu 12%. La o pensie de 2.000 de lei, pensionarii ar trebui să primească în plus 240 de lei. La o pensie de 3.000 de lei, creșterea pensiei ar fi 360 de lei.

Pensiile de 4.000 de lei ar trebui să crească cu 480 de lei.

Economistul Adrian Negrescu spune că aceste creșteri de pensie nu se vor da. Newsweek a scris că ar putea exista o variantă de compromis prin care pensiile să fie indexate dar cu un procent mai mic de 7-8%.

Concluzie. Pilonul I de pensii de stat are un format tipic bismarckian, administrat pe principiul solidarităţii dintre generaţii: generaţia aflată azi în Muncă plăteşte pensiile celor ce au fost ieri în Muncă.

Ei au plătit pensiile celor ce erau atunci pensionari. Iar celor ce sunt azi în Muncă le vor plăti pensiile copiii lor, care vor munci mâine.

Cuplu în etate. El îi sărută mâna ei - Foto: Magnific.com/prostooleh
Cuplu în etate. El îi sărută mâna ei - Foto: Magnific.com/prostooleh

Sistemul acesta şi-a demonstrat limitele de mult timp, pentru că se bazează pe un pas demografic pozitiv – se nasc mai mulţi oameni decât mor. Or, societatea actuală este una în care pasul demografic e negativ.

Asta înseamnă că sistemul de pensii de stat se comportă ca o schemă Ponzi: deficitul de plăţi e tot mai mare.

A creşte în asemenea condiţii pensiile – indiferent dacă e vorba despre indexare sau despre alte pretexte, create tot de cei care au legiferat aceste creşteri – e o formă de iresponsabilitate şi are ca rezultat final incapacitatea de plăţi.

Mai multe articole din secțiunea Social
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră