Inteligența artificială schimbă deja în bine modul cum se face medicina modernă și cum sunt descoperite noi medicamente. România nu are încă un cadru legislativ clar și nici o strategie, a explicat Ioana Bianchi, External Affair Director în cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), la #2021 Summit de Sănătate, organizat de Newsweek România.
„Avem nevoie de un cadru legislativ foarte clar. La nivelul Comisiei Europene, acest cadru legislativ a fost realizat încă din 2018, când a publicat strategia «Inteligența Artificială pentru Europa», ca parte a strategiei digitale pentru piața unică.
Tot la sfârșitul lui 2018, Comisia Europeană și statele membre au publicat planul coordonat pentru inteligența artificială, s-a creat un organism care se cheamă Artificial Intelligence Watch, care monitorizează evoluția domeniului, și, de asemenea, s-a creat un expert group la nivel înalt, care în aprilie 2019 a publicat ghidul pentru sisteme de inteligență artificială de încredere.
Conform ultimului raport, de anul trecut, al The Joint Research Centre, asupra inteligenței artificiale în medicină și în sistemele de sănătate, aplicații, disponibilitate și impact societal, avem de-a face cu trei sisteme de inteligență artificială”, a menționat Ioana Bianchi.
Unul este cel puternic, care simulează raționamentul uman, al doilea este cel slab, care produce rezultate similare cu raționamentul uman, dar utilizând metode diferite.
Al treilea, cel care este utilizat la ora actuală în medicină și în sistemul de sănătate, este un sistem intermediar, care este informat și inspirat de raționamentul uman.
„Am văzut pe site-ul Agenției pentru Digitalizarea României că există un proiect pentru elaborarea cadrului strategic pentru inteligența artificială, un proiect pe care ADR îl desfășoară cu Universitatea Tehnică din Cluj”, a menționat reprezentanta ARPIM, la #2021 Summit de Sănătate, organizat de Newsweek România.
Citește și: VIDEO Trei motive să te vaccinezi, prezentate de dr. Valeriu Gheorghiță
Domeniile de interes pentru industria pharma inovatoare legate de inteligența artificială
Ioana Bianchi a arătat că, în primul rând, încă din faza de cercetare a unor substanțe care ar putea intra în fazele de studii clinice sunt utilizați algoritmi de inteligență artificială.
„De exemplu, compania Novartis utilizează machine learning, pentru a clasifica imaginile digitale ale celulelor bolnave tratate cu diferiți compuși experimentali.
Algoritmii de machine learning grupează compușii care au efecte similare și ajută pentru a prezice care dintre acești compuși ar fi de interes pentru trecerea în etapele ulterioare de studiu.
Un alt exemplu este compania Verge Genomics, care utilizează aceeași tehnologie folosită de motoarele de căutare ale Google, pentru a mapa sute de gene care cauzează o patologie și a identifica substanțele care pot să le țintească pe toate în același timp.
Platforma lor este specifică pentru bolile neurologice și poate prezice efectul acestor noi tratamente, în același timp reducând costul dezvoltării acestor medicamente”, a arătat External Affair Director al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), la #2021 Summit de Sănătate, organizat de Newsweek România.
Un raport al Comisiei Europene stipulează că doar în SUA, prin utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale, s-ar putea face economii de 160 de miliarde de dolari în fiecare an, pentru sistemul de sănătate.
„Economiile sunt importante și pentru industria farmaceutică, deoarece un studiu al MIT reliefează faptul că doar aproximativ 14% dintre substanțele cu care se pornește o cercetare parcurg tot drumul studiilor clinice, pentru a ajunge să fie autorizate în SUA, de către FDA.
Companiile investesc între 161 de milioane de dolari și 2 miliarde de dolari pentru fiecare compus, pentru ca acesta să fie autorizat.
Deci, utilizarea proceselor de Inteligență Artificială nu doar că scutește timp și costuri, dar identifică mult mai precis tipul de pacienți pentru care acești compuși ar putea fi benefici, ajută în desfășurarea studiilor clinice”, a explicat Ioana Bianchi.
Aceasta a dat ca exemplu IBM Watson, care pune în conexiune investigatorii și coordonatorii de studii clinice cu pacienții care ar putea fi incluși în acestea.
O altă arie de interes pentru industria farmaceutică este monitorizarea de la distanță a aderenței la tratament.
„Am găsit o companie, Tencent Holdings, care permite monitorizarea de la distanță a pacienților cu Parkinson și permite ajustarea dozelor de medicament în funcție de evaluarea funcțiilor motoare.
Evaluarea este corelată cu severitatea bolii și permite să treacă de la 30 de minute, cât este în prezent, la 3 minute”, a precizat reprezentanta ARPIM.
Strategia de inteligență artificială a României, corelată cu cea a UE
Un alt domeniu în care companiile farmaceutice au investit sunt platformele de sprijin pentru creșterea acurateții diagnosticului și un exemplu în acest sens este platforma creată de Bayern și de Merk, care oferă sprijin pentru luarea deciziilor clinice, pentru hipertensiunea pulmonară, cronică, tromboembolică, o afecțiune care poate fi confundată cu astul sau cu BPOC, pentru că are simptome similare.
„Această platformă ajută radiologii și specialiștii imagiști să detecteze mai rapid anumite modele care sunt semne precursoare ale acestei patologii.
Un alt domeniu de interes pentru industrie este și optimizarea tuturor proceselor de pe lanțul de distribuție, așa numitul supply chain, de la trasabilitatea medicamentelor, planificarea tuturor proceselor de distribuție, a forței de muncă și așa mai departe.
Multe dintre cele 27 de companii membre ale ARPIM au dezvoltat sau sunt pe cale de a dezvolta proiecte care le permit să le aducă rezultate mai bune pentru pacienți, iar pacienților le permit să aibă acces într-un timp mai redus și în condiții mai bune la servicii medicale și medicamente”, a precizat Ioana Bianchi, External Affair Director în cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), la #2021 Summit de Sănătate, organizat de Newsweek România.
Strategia națională de inteligență artificială trebuie să fie coordonată cu cea a statelor membre ale UE și cu strategia Comisiei Europene, pentru că nu are rost să reinventăm roata.
„Formarea noilor medici trebuie adaptată modului în care se va practica medicina viitorului.
Și este necesară o modalitate de evaluare a beneficiului pe care platformele, aplicațiile și toate celelalte procese corelate cu inteligența artificială pot fi benefice sistemului de sănătate.
Organismul care evaluează medicamentele în Marea Britanie, NICE, a publicat un astfel de cadru de evaluare, inclusiv cu impact bugetar al aplicațiilor din domeniul sănătății, în vederea rambursării lor”, este concluzia Ioanei Bianchi, External Affair Director în cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
