Terapia cu ventuze, „mama” leacurilor contra răcelii. Pe timpuri, ventuzele erau nelipsite din casele oamenilor, în special la ţară. Chiar şi medicii recomandau terapia şi deseori purtau în trusa lor ventuzele. Acestea erau făcute dintr-o sticlă groasă, mai mici decît borcanele de iaurt de la acea vreme și se aflau la mare preț în locuințele românilor.
Terapia cu ventuze, „mama” leacurilor contra răcelii. Procedura este folosită ăncă din Antichitate
Acest remediu este, de fapt, o metodă alternativă de tratament veche de mii de ani, folosită contra răcelilor, mai ales la nivelul plămânilor, pentru durerile musculare, bronșită și alte câteva afecțiuni, inclusiv celulită.
terapia cu ventuze, o practică descrisă în tratate medicale din Egipt, Grecia, China și alte civilizații din Antichitate, continuă să fie utilizată și astăzi ca metodă alternativă de tratament.
Papirusul Ebers, una dintre cele mai vechi scrieri medicale, care datează din anul 1.550 î. Hr., menționează această terapie.
Citește și: Sarea pe piept, leacul vechi pentru tuse și răceală. Cum trebuie aplicată? Când nu trebuie folosită?
Hipocrate, care este considerat „părintele medicinei”, descria diverse tehnici și o recomanda ca remediu pentru durerile de spate, bolile pulmonare, faringită și probleme ginecologice, conform medicool.ro.
Astăzi, terapia cu ventuze este aplicată chiar și în cabinetele de medicină alternativă, fiind recomandată ca remediu pentru o varietate de afecțiuni.
Deși eficacitatea și siguranța ei sunt încă dezbătute, românii trecuți de o anumită vârstă ar putea depune mărturie despre beneficiile aduse de „punerea” de ventuze.
Fiecare ventuză era sterilizată cu spirt sau gaz lampant, apoi încălzită cu un țomoiog aprins şi aplicată rapid pe spatele pacientului, în special în zona plămânilor.
Temperatura încăperii unde se efectua procedura era foarte importantă, în sensul că acea cameră în care se administra tratamentul trebuia să fie bine încălzită, dar aerisită în prealabil.
După aplicarea ventuzelor, „specialiştii” acestei tehnici urmăreau timp de 10-15 de minute ce se întâmplă pe spatele pacientului. Aceştia observau că, sub acţiunea presiunii, pielea este aproape absorbită de ventuze şi începe să-şi modifice culoarea.
La ora actuală, pentru a crea vidul care ridică pielea în interiorul ventuzei. micile obiecte sunt făcute și din silicon sau plastic.
La ora actuală, micile borcînașe de sticlă folosite ca ventuze sunt confecționate și din plastic sau silicon - Foto: Pexels.com - cu rol ilustrativ
Ventuzele se pot aplica pe oricare dintre zonele care au nevoie de vindecare. Ele sunt poziționate pe porțiunile care au țesut muscular, cum ar fi spatele, pieptul, abdomenul, fesele sau picioarele.
De regulă, se folosesc 3-5 ventuze, dar pot fi aplicate până la 7, în funcție de scopul terapiei, și se mențin pe piele pentru un interval de 5-15 minute, în funcție de gravitatea afecțiunii, dar și nivelul de suportabilitate al bolnavului.
Terapia cu ventuze, indicată în mai multe afecțiuni
În medicina tradițională chineză, se consideră că energia vitală, numită Qi, circulă pe anumite căi ale corpului. Ventuzele se aplică pe acestei căi pentru a stimula energia vitală și a restabili echilibrul organismului.
Citește și: Două remedii din bătrâni pentru răceală. Cum se face și ce efecte are ceaiul de ceapă?
În afară de beneficiile aduse în cazurile de răceală, aplicarea de ventuze cu poate atenua și alte afecțiuni, potrivit sursei citate:
- durerile de spate, gât, genunchi și umeri;
- artrita, inclusiv artrita reumatoidă;
- astmul și alte afecțiuni respiratorii;
- sindromul de tunel carpian;
- tulburări gastrointestinale precum boala inflamatorie intestinală;
- durerile de cap și migrenele;
- hipertensiunea arterială.
Mecanismul de funcționare a tratamentului nu este pe deplin descifrat. Conform unui studiu din 2017, efectul mecanic al acestei terapii este de creștere a fluxului de sânge local și de întindere a țesutului subiacent.
Multe dintre beneficiile sale locale și sistemice ar putea fi explicate prin activarea enzimei hemoxigenaza 1 (HO-1), cu rol foarte important în prevenirea inflamației vasculare, mai notează aceeași sursă.
Terapia cu ventuze este considerată relativ sigură, însă nu este complet lipsită de riscuri și efecte adverse.
Vânătăile sunt consecința imediat și vizibilă. Ventuzele creează o presiune negativă care sparge vasele de sânge superficiale și duce la apariția vânătăilor pe zona tratată. Ele au aspectul unor pete rotunde, roșii-vineții, care se estompează în una-două săptămâni.
Complicații posibile ale terapiei cu ventuze
- arsuri de la ventuzele încălzite;
- tensiune musculară sau senzație de durere;
- dureri de cap;
- amețeli;
- greață;
- infecții și iritații ale pielii (după terapia umedă cu ventuze).
Ce contraindicații are terapia cu ventuze
Efectele terapiei cu ventuze nu au fost studiate la femeile însărcinate. De aceea, ea nu este indicată în sarcină.
Citește și: Băutura de casă numită și „laptele de aur” ce te scapă de răceală instant. Făcută din 3 ingrediente
De asemenea, ar trebui să eviți această metodă alternativă de trataent dacă prezinți una dintre afecțiunile de mai jos:
- anemie;
- hemofilie;
- tulburări de coagulare a sângelui, cum ar fi tromboza venoasă profundă sau antecedente de accident vascular cerebral;
- boli cardiovasculare;
- eczeme, psoriazis, leziuni deschise și alte probleme ale pielii;
- stimulator cardiac (pacemaker).
- epilepsie.
ATENȚIE! În ciuda beneficiilor potențiale, terapia cu ventuze nu este recomandată tuturor. De aceea, trebuie să soliciți opinia unui medic înainte de a o încerca, pentru a identifica eventuale contraindicații specifice.
