Cea mai activă pagină de internet a fost cea a Direcției de Sănătate Publică Vrancea, urmată de DSP Neamț. Traficul pe paginile autorităților sanitare locale a crescut odată cu debutul pandemiei de coronavirus și a explodat cu 300%-400% după jumătatea lunii mai 2020.
Direcția de Sănătate Publică (DSP) Iași a fost cea mai activă la debutul pandemiei de coronavirus, conform cercetătorilor care au analizat 15 DSP-uri din România, ținând cont de numărul de comunicatele de presă, paginile de paginile de internet, prezență în social media.
„O evaluare a practicilor de comunicare demonstrată de autoritățile județene din domeniul sănătății publice la izbucnirea pandemiei COVID-19” este un studiu semnat de autori de la Universitatea Politehnica Timisoara și a fost realizat în perioada 16 martie–14 mai 2020, adică în starea de urgență de la începutul pandemiei.
Două pagini de FB, create abia în starea de urgență
Direcțiile de Sănătate Publică, ca parte a sectorului public la nivel intermediar, au principala responsabilitate să răspundă în timp util și masiv preocupărilor publice.
„Faptul că nu a existat o corelație între gravitatea crizei și fluxurile informaționale ne-ar putea conduce la concluzia că eforturile de abordare a situației nu au fost întreprinse la nivel local.
Cu toate acestea, faptul că două pagini de Facebook au fost create în mijlocul perioadei de carantină totală (Timiș, Arad) și una imediat după (București), sugerează că echipele locale au fost conștiente de responsabilitatea lor și au încercat să se apropie de public prin intermediul rețelelor sociale”, scriu autorii studiului, care remarcă că a fost pregătire „la locul de muncă” și „învățare prin practică".
Tipul de conținut postat pe Facebook este, de asemenea, un indicator al comunicării strategice cu publicul.
Aproximativ o treime din conținut a fost produs intern. Totuși, doar două DSP-uri au avut mai mult conținut intern decât conținut partajat.
„O analiză aprofundată a arătat că «curajul» de a pune un semn în postările FB a crescut odată cu experiența, așa cum au fost majoritatea paginilor FB nu mai vechi de un an, cu excepția DSP Iașu și Vrancea, care au fost create în 2017 (31 august, respectiv 6 noiembrie).
Nu a existat o strategie clară de comunicare valabilă pentru toate direcțiile de sănătate publică și implementate la nivel național”, menționează profesorii de la Universitatea Transilvania.
Sarcina de a comunica cu publicul a fost asumat de directori adesea slab pregătiți
În plus, nu a existat nici un management clar al riscurilor și nici proceduri de comunicare în situații de criză împărțite autorităților publice. Purtătorii de cuvânt din direcțiile locale de sănătate publică analizate nu au fost vizibili în timpul crizei, în ciuda recomandărilor de manual pentru perioade de criză și / sau risc.
„Sarcina de a comunica cu publicul a fost asumat de directori adesea slab pregătiți, iar uneori pozițiile lor au generat crize suplimentare de comunicare, situație care în multe cazuri i-au costat funcțiile.
Oficialii români de sănătate publică nu au reușit să folosească situația de «carantină și blocaj ca o fereastră de oportunitate pentru a schimba direcția și a preveni viitoarele crize» și astfel au eșuat să se orienteze către strategii de comunicare durabilă”, menționează studiul.
În timp ce eforturile de comunicare nu au fost neglijabile, o anumită ezitare și lipsa stăpânirii regulilor de risc / criză comunicarea a fost întâlnită în eșantionul analizat. Nu doar conținutul și actualitatea comunicărilor au fost importante, dar și formatele și designul.
Platformele de socializare subliniază importanța formei în redarea mesajului. Având în vedere datele colectate, presupunem că paginile mai vechi de pe Facebook înseamnă abilități de comunicare și exerciții fizice mai bune pentru cei implicați.
Cu toate acestea, exemplele de abilități digitale și integrarea organică a instrumentelor isponibile au fost rareori identificate în paginile de Facebook analizate.
Eforturile de comunicare au fost destul de haotice
Pentru o boală infecțioasă emergentă, cum a fost COVID-19, diverse forțe implicate în interacțiunile dintre organismele autorității publice, societate și mass-media ar putea conduce la întărirea țesăturii societății, construirea unității și solidarității.
Studiul arată, totuși, că eforturile de comunicare au fost destul de haotice și au fost lipsite de coerență și coordonare, în ciuda eforturilor aparente de a canaliza opinia publică către o unitate ca reacție la riscul crescând de răspândire a bolii.
„În ciuda recomandărilor OMS, autorităților de la nivel regional li s - a încredințat comunicarea cu publicul târziu și atunci când li s-a oferit șansa, le-a lipsit exercițiul și curajul de a monta un răspuns energic la numeroasele întrebări adresate de cetățeni cu privire la bunăstarea lor, măsuri de acțiune recomandate și posibilități de a-și controla propriile probleme de sănătate, așa cum se vede de la comentarii la postările de pe paginile de Facebook sub autoritatea DPHA.
COVID-19 a avut, în contextul acestui studiu, cel puțin două efecte majore. În primul rând, a făcut comunitățile locale conștiente de faptul că lumea naturală poate lua pe toată lumea prin surprindere și că, în privința unui viitor (mai bun), o strategie „stop and go” poate fi răspuns la numeroasele provocări puse de criza (actuală).
În al doilea rând, a testat capacitatea de reacție sistemelor publice de a aborda crizele majore la mai multe niveluri, comunicarea nivel inclus”, se arată în lucrarea „O evaluare a practicilor de comunicare demonstrată de autoritățile județene din domeniul sănătății publice la izbucnirea pandemiei COVID-19”
Pentru sistemul de sănătate din România, răspunsul comunicativ inițial a fost derutant și timid. Autoritățile de sănătate publică la nivel național s-au ocupat de problemele globale, în timp ce la nivel local, unde au fost raportate incidente de răspândire a bolii, relevante autoritățile nu au reușit să furnizeze partea lor de informații și să ia parte la crearea agendei.
După blocare, comunicarea s-a îmbunătățit, dovedind că lecțiile au fost învățate și că a crescut capacitatea de reacție.
________________
Articol realizat cu sprijinul paginii Știință și Comunicare.
