Mai multe femei din România și-au făcut avort acasă în timpul pandemiei, atrage atenția centrul FILIA, o organizație neguvernamentală din București.
Reprezentanții FILIA au contactat toate spitalele din România care au secție de ginecologie, iar din cele 171 de unități sanitare care au răspuns, 59 au precizat fac întreruperi de sarcină la cerere, 69 au transmis că nu fac deloc, iar în 9 spitale se face avort medicamentos.
Dintre medicii specialiști în obstetrică-ginecologie, doar o treime fac întreruperi de sarcină la cerere (275 din 802). În ultimul an, în cel puțin cinci orașe din România au fost înregistrate cazuri de avort empiric, adică întreruperea de sarcină realizată în afara unei unități medicale, fără personal medical, în lipsa unui mediu steril. Acest lucru s-a întâmplat în București, Constanța, Sibiu, Motru și Segarcea.
Dintre spitalele care au refuzat să facă avort, 51 au invocat motivele religioase ca principal motiv de refuz al medicilor, 20 au invocat motive de natură etică sau morală, iar 9 au invocat motive ce țin de criza SARS-CoV-2.
CITEȘTE ȘI: VIDEO Talibanii au găsit 6,5 mil. $ şi lingouri de aur în casa fostului prim-vicepreşedinte afgan
Iată și răspunsul oficial al Spitalului Orășenesc Deva: Medicul specialist în obstetrică-ginecologie existent (respectiv cel aflat în concediu fără plată în perioada 01.01.2021-31.12.2021) refuză să efectueze avorturi la cerere din următoarele motive:
- Motive religioase (Să nu ucizi - porunca nr. 6)
- Este manevră medicală la cerere și medicul are dreptul să refuze
- Jurământul lui Hipocrate: medicul trebuie să facă tot ce poate pentru a menține viața, nu să omoare.
Răspunsul oficial al Spitalului Municipal Dr. Al. Simionescu Hunedoara: Niciun medic specialist obstetrică-ginecologie din unitatea noastră nu efectuează avorturi la cerere. Motivele invocate sunt religioase și de ordin medical, având în vedere riscurile pe care le implică această manevră, care este la solicitarea pacientei, nu din motive medicale. Avortul la cerere nu intră în contractul medicului ca furnizor de servicii medicale, poate constitui o contradicție în convingerile medicilor care doresc să salveze vieți, să se ocupe de probleme de sterilitate, mai ales în contextul scăderii natalității.
CITEȘTE ȘI: Vandam și Jean Brăileanu, interlopii care s-au pus rău cu clanurile sportivilor din cauza manelelor
Faptul că în prezent nu există în fiecare județ spitale în care să se facă avorturi la cerere le pune în pericol pe paciente. În primul rând, deplasarea acestora către cel mai apropiat spital le crește acestora riscul de infectare cu noul coronavirus. În al doilea rând, femeile se află în imposibilitatea de a beneficia de întrerupere de sarcină în condiții de siguranță, fapt care duce la situații în care își induc singure avortul sau apelează la persoane neautorizate, așa cum s-a și întâmplat în 2020.
Această situație nu este străină pentru România. Pe perioada în care decretul 770/1966 a fost în vigoare, aproximativ 10.000 de femei și-au pierdut viața și circa 100.000 de femei s-au automutilat. În România nu există contracepție gratuită, programe coerente de planning familial sau educație sexuală în școli, ceea ce le afectează în mod disproporționat tocmai pe cele mai vulnerabile dintre noi.
