43,6% dintre respondenţii studiului "Impactul psihologic al pandemiei Covid-19 în populaţia supusă autoizolării/carantinei", publicat pe site-ul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central "Carol Davila", consideră relativ adecvată atitudinea autorităţilor în raport cu prevenirea extinderii pandemiei COVID-19
Comunicarea cu persoanele din cadrul aceleiaşi locuinţe nu a fost semnificativ afectată, consideră majoritatea respondenţilor aflaţi în (auto)izolare/carantină.
În privinţa îngrijorărilor cele mai importante în această perioadă, respondenţii au menţionat în primul rând neliniştea legată de sănătatea celor apropiaţi (43,7%), apoi cele corelate cu sănătatea proprie (15,8%), urmate de cele alimentate de securitatea financiară a familiei (12%), viitorul financiar al propriei persoane (7%), viitorul profesional (4%), arată Agerpres.
Alte îngrijorări semnalate de respondenţi au fost: dificultăţi în desfăşurarea afacerii proprii, situaţia socio-politică actuală, obligativitatea vaccinării în cazul descoperirii unui vaccin, incapacitatea de a-şi continua rutinele zilnice anterioare pandemiei, limitarea libertăţii de mişcare, restrângerea accesului la slujbele religioase în cadrul bisericii, viitorul profesional/şcolar al celor apropiaţi, sănătatea mentală colectivă, criza economică mondială, singurătatea resimţită, posibile lipsuri în producţia de alimente. Aproximativ 13% din respondenţi nu au menţionat îngrijorări curente semnificative.
Potrivit studiului, în perioada autoizolării 38,2% au afirmat că pot lucra de acasă, fără diferenţe în plan financiar (20,8%), ori cu pierderi financiare (17,4%), iar 11% erau în şomaj tehnic. De menţionat că 15,1% au afirmat că nu pot lucra de acasă şi nici nu primesc sprijin financiar pentru această perioadă, iar un procent important de respondenţi nu pot lucra de acasă, având profesii care implică părăsirea zilnică a domiciliului.
În privinţa nivelului de optimism, respondenţii au admis un nivel redus (43%) sau foarte redus (35%), doar 20% un nivel moderat şi 22% un nivel ridicat de încredere în rezolvarea pe termen scurt (2-4 săptămâni) a situaţiei de criză epidemiologică.
